România, între secetă extremă şi inundaţii

Perspectiva pe termen lung indică veri extrem de secetoase, inundaţii şi schimbări bruşte de temperatură. Specialiştii anunţă că în România va fi tot mai cald, va ploua mai puţin şi se vor intensifica fenomenele meteorologice extreme.

Studiile meteorologilor arată că, în ultimul secol, temperatura medie anuală pe ţară a crescut cu 0,5 grade, cu anumite diferenţe în funcţie de regiuni. Astfel, încălzirea mai pronunţată s-a manifestat în zonele din sudul şi din sud-estul ţării, unde a ajuns până la 0,8 grade.

În acest fel se explică faptul că, în nordul ţării, temperatura medie anuală este de 8 grade, iar în sud este cu peste trei grade mai ridicată.

„Se aşteaptă o încălzire medie anuală între 0,5 şi 1,5 grade până în anul 2030. În ceea ce priveşte precipitaţiile, datele de până acum confirmă tendinţa generală de scădere a cantităţilor de apă, ceea ce a dus la accentuarea deficitului de precipitaţii, îndeosebi în sudul şi în sud-estul ţării”, a declarat directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Ion Sandu.

Deşertificarea continuă

Potrivit acestuia, vulnerabilitatea zonelor din Bărăgan, Oltenia, sudul Munteniei şi al Moldovei se va intensifica în perioada următoare. „Ne aşteptăm la secete pronunţate în timpul verii, mai ales în sudul şi în sud-estul României, ceea ce va duce la intensificarea fenomenului de aridizare în aceste zone”, a mai spus Sandu.

O altă constantă care va caracteriza anii ce urmează o reprezintă schimbările bruşte de temperatură şi intensificarea fenomenelor meteorologice extreme. „Nu excludem repetarea situaţiei din anul 2007, cel mai cald din ultimii 107 ani din România, cu maxime de peste 44 de grade Celsius şi persistenţă mai mare a zilelor caniculare”, a explicat directorul ANM.

În acelaşi timp, România nu va fi ocolită de ploi abundente şi de furtuni tot mai violente. „Chiar dacă o să avem o lună cu o medie redusă de precipitaţii, nu înseamnă că nu pot fi câteva zile în care cantităţile de apă să depăşească 150 de litri pe metru pătrat. Iar dacă aceste zile coincid cu perioada de topire a zăpezilor, spre exemplu, atunci cu siguranţă vom avea şi inundaţii”, a mai spus Sandu.

Efecte resimţite în toate domeniile

Creşterea temperaturii, reducerea semnificativă a cantităţilor de precipitaţii, alternanţele între perioadele foarte călduroase şi cele friguroase, schimbările bruşte de temperatură vor avea consecinţe de ordin social şi economic. Ghidul privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice, publicat recent de Ministerul Mediului, arată că biodiversitatea, agricultura, resursele de apă, silvicultura, infrastructura, energia, turismul sau sănătatea sunt numai câteva dintre domeniile afectate de schimbările meteo-climaterice.

Documentul precizează că fluctuaţiile condiţiilor de climă se vor resimţi cel mai acut la nivelul zonelor celor mai dens populate: „Asupra zonelor urbane, a infrastructurii şi a construcţiilor se vor abate valuri de căldură, căderi abundente de zăpadă, furtuni, inundaţii, iar terenurile vor suferi modificări geologice”.

Valurile de căldură şi schimbările de temperatură vor duce la creşterea numărului de decese ca urmare a acutizării afecţiunilor cardiovasculare şi respiratorii.

Impactul social şi economic

PERICOL

Iernile din ce în ce mai calde şi verile tot mai secetoase vor reduce resursa de apă. Restricţiile utilizării apei în sectorul industrial, agricol şi chiar menajer vor fi mai frecvente. Din cauza creşterii concentraţiilor poluanţilor, calitatea apei va fi tot mai slabă şi va creşte numărul îmbolnăvirilor.

ADAPTARE

Schimbările de climă la nivelul ţării noastre influenţează toate sectoarele economice, însă cel mai vulnerabil dintre toate rămâne agricultura. În zonele cele mai afectate de secetă se impune o reorientare a culturilor agricole, aşa încât numărul speciilor de plante exotice va creşte. Astfel se explică prezenţa în acest moment a culturilor de smochin, kiwi sau măslin.

RISC

Inundaţiile tot mai frecvente vor afecta localităţile şi infrastructura prin creşterea riscului producerii alunecărilor de teren. Intensitatea tot mai mare a furtunilor va modifica anumite caracteristici ale materialelor de construcţie, cum ar fi timpul de priză a betonului. În zonele denivelate sau pe terenurile sensibile la umiditate, tot mai multe construcţii îşi vor pierde stabilitatea.

DEFICIT

Una dintre consecinţele directe ale perioadelor de secetă este scăderea debitelor apelor râurilor, ceea ce va duce la diminuarea producţiei de energie în hidrocentrale. Chiar dacă, pe timpul iernii, consumul de energie se va reduce cu 6-8%, se estimează că, până în anul 2030, cererea de energie pe perioada verii va creşte cu 28%, din cauza temperaturilor ridicate.