"România se poate salva de inundaţii prin plantarea de copaci"

Rupert Wolfe Murray este un englez care îi învaţă pe români că mediul în care trăiesc e foarte important. Prima dată a venit în România în 1990, ca jurnalist corespondent de politică

Rupert Wolfe Murray este un englez care îi învaţă pe români că mediul în care trăiesc e foarte important. Prima dată a venit în România în 1990, ca jurnalist corespondent de politică şi călătorii. Atunci editorii lui îi cereau să scrie de rău despre copiii handicapaţi.

Pentru că nu voia să facă asta, a renunţat să mai scrie şi a înfiinţat o organizaţie neguvernamentală la Botoşani, care se ocupa de copiii din instituţiile de stat. Apoi a plecat în Bosnia, unde a făcut reportaje despre soldaţii americani.

În 2000 s-a întors în România şi a fost consultant proiecte PHARE. Atunci a văzut că principala problemă a românilor e că nu ştiu să comunice cu mijloacele mass-media. În ultimul an a devenit foarte interesat de problemele ecologice, nu pentru că e la modă, ci pentru că e convins că oamenii pot face mai mult. Rupert foloseşte tot timpul bicicleta pe care şi-a adus-o din Anglia.

Adevărul: Toată lumea e interesată de protecţia mediului. E numai o campanie de comunicare sau avem o problemă la nivel mondial?

Rupert Wolfe Murray: Eu cred că resursele pământului nu sunt folosite cum trebuie. Apa e folosită ineficient, iar pământul e mult prea cultivat pentru hrana animalelor. Specialiştii au prevăzut deja o criză mondială a petrolului în 2012. Economia va fi dată peste cap în cel mult zece ani, când nu va mai fi petrol. Niciun guvern din Uniunea Europeană nu se întreabă ce vom face fără petrol. O soluţie ar fi investiţiile în trenurile care folosesc curentul electric alternativ.

O altă soluţie ar fi să colaborăm cu ţările arabe. Putem pune panouri solare pe 1% din teritoriul Saharei, atunci vom avea curent electric pentru toată planeta. Un studiu german privind curentul electric arată că sistemele electrice europene ar trebui legate între ele şi extinse către ţările calde şi ţările reci. O altă sursă de producere a curentului electric e cea eoliană. Toate lucrurile astea trebuie gândite acum, nu peste zece ani, când vor exista probleme. Acum sunt bani pe care îi vom investi în soluţiile alternative de producere a energiei.

- Cum vezi tu problemele de protecţia mediului din România?

- Românii sunt un popor foarte dinamic şi muncitor şi ar putea să facă mult mai mult pentru mediu, mai ales că România e foarte frumoasă. Clima se schimbă în România. În anumite zone, pământul e foarte uscat în timpul verii, iar creşterea rapidă a economiei începe să afecteze mediul.

Am observat că multe părţi din estul României au devenit atât de aride încât e imposibil să practici agricultura. În alte părţi, păscutul excesiv ameninţă existenţa plantelor. Dacă nu plantaţi acum arbori, atunci în viitorul apropiat vor fi inundaţii mai mari.

- Cum trebuie să comunici informaţiile de mediu astfel încât mesajul să ajungă la oameni?

- Poţi începe cu predarea unor lecţii simple elevilor. Educaţia ecologică ar trebui făcută încă din clasele mici, aşa cum se întâmplă în Occident. Dacă îi înveţi pe copii că nu e bine să foloseşti maşina sau că nu e bine să arunce gunoiul pe stradă nu numai că ei vor învăţa asta, dar vor merge şi acasă şi le vor spune părinţilor. Se pot face campanii în presă pe anumite probleme şi astfel mesajul va ajunge la oameni.

- Ca specialist în comunicare şi programe de mediu, ce soluţii propui pentru România?

- Cred că plantarea masivă de copaci va rezolva multe dintre probleme de mediu existente. Pădurile pot fi un mod bun de protecţie pentru căldura excesivă, pentru pământurile vulnerabile. Ele pot, de asemenea, să fie o barieră în calea ploilor torenţiale care duc la inundaţii.

Românii ar trebui să treacă la economii de energie. Să nu folosească atât de mult curent. Să scoată televizoarele din priză atunci când nu le folosesc. Centralele termice şi aparatele de aer condiţionat ar trebui să fie folosite la capacitate minimă. Sunt lucruri care se fac în Occident.

- Din câte ai văzut, au românii educaţie de mediu? Unde ar trebui să lucrăm?

- Resursele de apă ale României sunt din ce în ce mai poluate. În prezent, trăsătura comună a oraşelor din România e gunoiul excesiv. Multe dintre grămezile de gunoi sunt pe malurile râurilor, ceea ce poate duce la poluarea acestora.

Toate astea sunt făcute de către oameni care nu înţeleg că poluarea îi afectează tot pe ei.
O altă problemă sunt gunoaiele şi gestionarea lor de către autorităţi. Lângă Bucureşti, satul Glina are o groapă de gunoi de dimensiunile unui orăşel mai mic. De fapt, numai câteva dintre oraşele româneşti au sisteme de reciclare a gunoaielor. Iar din câte am văzut eu, problema gunoaielor nu e o problemă de interes public.

- Ai făcut multe cursuri de comunicare cu oamenii care lucrează în instituţiile de protecţie a mediului. Reuşesc ei să transmită mesajul către oameni?

- Cursurile le-am făcut cu silvicultorii, care sunt foarte harnici şi sunt oameni buni, în general. Ei au multă experienţă, dar ca toţi oamenii care lucrează în sectorul public sunt defensivi. Ei nu fac numai relaţii publice, mai au şi alte sarcini şi e mai dificil ca mesajul lor să ajungă la oameni.

Regia Naţională a Pădurilor are o parte din soluţia pentru problemele climatice cu care se confruntă România acum. De aceea, ei trebuie să aibă o campanie de comunicare foarte bună. Trebuie să le explice oamenilor că nu e importantă plantarea copacilor numai la munte, ci şi la câmpie.