România are comisar pentru balene, dar nu-şi plăteşte cotizaţia

Simion Nicolaev, directorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“ din Constanţa, este membru în Comisia pentru Reglementarea Vânării Balenelor. Dar el nu are niciun cuvânt de spus pentru că ţara noastră nu achită taxa de 11.000 de lire sterline, percepută de această organizaţie internaţională. Marea Neagră este poluată cu hidrocarburi, azot şi fosfor, iar soarta plantelor şi animalelor marine este în

Carte de vizită

- Nume: Simion Nicolaev

- Născut la 13.05.1948 în localitatea Murighiol din judeţul Tulcea

- Studii: 1966 - 1971 – Universitatea Galaţi- Facultatea de Industrie Alimentară şi Tehnologie Piscicolă

- Funcţie:  directorul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanţa

- Face parte din Consiliul Ştiinţific al Universităţii Mării Negre

- Este membru al Asociaţiei Române de Pescuit şi Acvacultură

- A participat la peste 40 de întâlniri din domeniul ştiinţei şi tehnicii

- Conferinţa Coordonatorilor Naţionali pentru Mediu în Marea Neagră, Bucureşti

- Întâlnirea Experţilor ONU pentru pregătirea Agendei 21 de la New York

- Publicaţii: 33 de lucrări ştiinţifice şi două cărţi de specialitate

Câte specii de balene trăiesc în Marea Neagră?

În Marea Neagră nu există balene. Se află însă, în anumite delfinarii din zonă, balene mici, care au mai scăpat în libertate.

Ce faceţi concret în calitate de „comisar al balenelor”?

Comisia pentru Reglementarea Vânării Balenelor (IWC) are ca scop conservarea populaţiei de balene şi o vânătoare raţională a acestora, iar eu, în calitate de comisar, iau decizii, la nivel internaţional, privind conservarea stocului de balene, cetacee şi delfini. Deocamdată, poziţia României nu este luată în seamă, deoarece nu a achitat contribuţia de 11.000 de lire sterline, bani ce trebuie vărsaţi la bugetul Comisiei Internaţionale pentru Reglementarea Vânătorii Balenelor. 

Primiţi bani pentru această funcţie?

În presă au apărut numeroase comentarii nerealiste, legate de numirea mea în calitate de comisar al balenelor. Aş vrea să precizez faptul că această sumă, de 11.000 de lire sterline, pe care România o va plăti IWC, nu reprezintă câştigul meu, în calitate de comisar. Nu primesc bani pentru această funcţie, este doar o activitate suplimentară neretribuită, pe lângă multe alte obligaţii de reprezentare.

De ce mor delfinii din Marea Neagră?

Dacă discutăm despre alte cauze decât cele naturale ale mortalităţii delfinilor din marea noastră, trebuie să recunoaştem că mulţi dintre ei sunt capturaţi accidental  în setcile pescarilor care prind calcan. Poluarea din Marea Neagră poate fi considerată, de asemenea, una dintre principalele cauze, deoarece favorizează apariţia unor boli ce se dovedesc, de multe ori, mortale pentru aceste mamifere.

Care sunt principalele surse de poluare a Mării Negre?

Fluviul Dunărea este principalul vinovat, deoarece afluenţii săi adună tot felul de substanţe poluante din agricultură, industrie sau din localităţile pe care le traversează. Astfel, 50% din cantităţile de hidrocarburi, azot sau fosfor ce poluează Marea Neagră provin din Dunăre. Marea Neagră este poluată, în aceeaşi măsură, şi de combustibilul ce provine din pierderile operaţionale ale celor peste 50.000 de nave care trec anual pe apele sale.

Cum se implică Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” în combaterea poluării?

Elaborează raportul privind starea mediului marin, face prognoze pentru temperatură, curenţi, salinitate şi rapoarte săptămânale, în sezonul estival, privind starea de îmbăiere. Întocmeşte planuri de acţiune pentru salvarea şi conservarea delfinilor şi, nu în ultimul rând, se ocupă de reabilitarea siturilor sau a speciilor ce se află în pericol.

Câte specii de plante şi animale marine sunt pe cale de dispariţie în ţara noastră şi care sunt acestea?

În zona românească a Mării Negre au fost identificate 2.945 de specii, dintre care 63 se află în pericol. Delfinii, stridia autohtonă, sturionii, calcanul, algele mari sau iarba de mare sunt numai câteva dintre animalele şi plantele marine de care trebuie să avem grijă.

Suntem pregătiţi să împiedicăm un eventual de­zas­tru ecologic produs, de exemplu, de o deversare accidentală de petrol?

În calitate de parte contractantă a mai multor convenţii regionale şi internaţionale cu specific marin (Convenţia de la Bucureşti, Marpol etc.) România a creat şi menţine în stare operaţională sisteme de alarmare şi de intervenţie în caz de accidente. În situaţia  concretă a deversărilor accidentale de petrol, funcţionează un comandament de intervenţii, coordonat de Prefectura Constanţa, şi un secretariat permanent care funcţionează în cadrul Autorităţii Navale Române.

Un raport al Comisiei Europene arată că Marea Neagră nu se ridică la standardele europene în ceea ce priveşte calitatea apelor de îmbăiere. Care este efectul asupra turiştilor ?

În cazul zonei costiere româneşti nu există niciun pericol pentru turişti. Investigaţiile efectuate de institut în perioada martie-august, din ultimii ani, arată că apa este curată, iar indicatorii fluctuează, în general, sub limitele prevăzute de normativele naţionale şi Directivele UE.

Delfinii, sturionii, calcanul, algele mari sau iarba de mare sunt numai câteva dintre animalele şi plantele marine, de la noi, pe cale de dispariţie.

Simion Nicolaev
directorul Institutului
„Grigore Antipa“ - Constanţa

Tsunami, pe Marea Neagră?

Ultimul tsunami a avut loc în România în anul 1901, iar cel mai cunoscut s-a produs în anul 104, când oraşul Callatis a fost grav afectat.

„Tsunami este produs de cutremure, dar nu orice cutremur produce un tsunami. Marea Neagră este o zonă cu risc de cutremur, cunoscută fiind falia tectonică din estul Turciei, ce se continuă în Grecia”, a spus Simion Nicolaev.

Date oceanografice strânse de peste 75 de ani

Institutul Român de Cercetări Marine (IRCM) - Constanţa a fost fondat în anul 1970. Continuă o tradiţie de peste 80 de ani în oceanologie, creată de profesorul Ioan Borcea şi de profesorul Grigore Antipa.

În prezent, funcţionează sub coordonarea Ministerului Mediului, sub denumirea de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare „Grigore Antipa” (INCDM). În cadrul său sunt efectuate cercetări fundamentale, aplicative şi de dezvoltare tehnologică în domeniul ecologiei şi protecţiei mediului marin, oceanografiei, ingineriei marine şi costiere, precum şi al gestionării resurselor vii din Marea Neagră şi din Oceanul Mondial.

Deţine o importantă bază de date oceanografice, unele cu o vechime de peste 75 ani. Datele sunt utile în proiectarea şi implementarea tehnologiilor marine, cât şi pentru elaborarea studiilor de impact asupra mediului.

INCDM este operatorul tehnic al reţelei naţionale de monitorizare fizică, biologică şi chimică a apelor marine şi de supraveghere a procesului de eroziune costieră.

Delfinii se îmbolnăvesc din cauza apei poluate a mării  Foto: Agerpres