Reuniune la vârf pentru salvarea planetei

În aceste zile, în oraşul polonez Poznan are loc conferinţa ONU privind schimbările climatice. Stagnarea investiţiilor şi scăderea preţului la petrol pot descuraja realizarea marilor proiecte de mediu.

Cea de-a XIV-a conferinţă a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice a început luni şi va dura până pe 12 decembrie. În tot acest timp, cei aproximativ 9.000 de delegaţi reprezentând 186 de ţări vor încerca să ajungă la un consens privind semnarea unui nou acord care să înlocuiască Protocolul de la Kyoto.

Acest acord internaţional va expira în 2012, fapt pentru care liderii politici vor trebui să găsească o altă formulă globală de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru anii următori.

„Încălzire fatală”

În decembrie anul trecut, o conferinţă similară a avut loc în insula indoneziană Bali. Acolo, reprezentanţii Naţiunilor Unite au stabilit ca acest acord să fie semnat la Copenhaga, la sfârşitul anului 2009.

De aceea, comunitatea internaţională a fost prevenită la deschiderea conferinţei că a mai rămas doar un an până la semnarea unui acord mondial ambiţios capabil să salveze planeta de la o “încălzire fatală“, în ciuda contextului actual generat de criza financiară.

Secretarul executiv al Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, Yvo de Boer, a recunoscut că actuala criză financiară mondială complică lucrurile în ceea ce priveşte încheierea unui acord pentru stabilizarea climei.

“Criza financiară va avea un impact semnificativ asupra deciziilor privind diminuarea efectelor schimbărilor climatice”, a estimat de Boer, citat de agenţia France Presse.

Acesta a spus că, atâta vreme cât investiţiile stagnează, iar cursul petrolului scade, realizarea proiectelor “verzi” va fi descurajată.  “Putem observa deja în lume un anumit număr de proiecte în energie eoliană care sunt respinse”, a adăugat el.

De fapt, mesajul lansat luni, la deschiderea conferinţei, a vizat tocmai contextul economic în care au loc negocierile. Mulţi responsabili politici şi oameni de ştiinţă au fost de acord însă că această criză financiară va trece. În acelaşi timp, comunitatea internaţională a atras atenţia asupra faptului că încălzirea globală va continua să facă ravagii dacă statele puternic industrializate şi cele în curs de dezvoltare nu acţionează într-un mod concret pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Secetă extremă şi cicloane devastatoare

“Dacă mai continuăm astfel, ne vom confrunta cu ameninţări de o intensitate nemaivăzută: secete puternice şi inundaţii, cicloane devastatoare, pandemie de boli tropicale şi chiar conflicte armate şi migraţii fără precedent”, a spus ministrul polonez al mediului, Maciej Nowicki.

Preşedintele Grupului de experţi privind evoluţia climei (GIEC), Rajendra Pachauri, cel care a câştigat Premiul Nobel pentru Pace în 2007, a reamintit consecinţele grave ale lipsei de acţiune în ceea ce priveşte limitarea emisiilor poluante.

Lupta pentru mediu, atemporală

“În ciuda sau datorită crizei, noi nu ne putem permite să încetinim pasul”, a  spus şi Brice Lalonde, ambasadorul Franţei pentru climă, a cărui ţară se află la preşedinţia Uniunii Europene până la 31 decembrie 2008.  

“Noi suntem în întregime preocupaţi de criza financiară”, a declarat şi prim-ministrul polonez Donald Tusk, a cărui ţară va prezida negocierile asupra climei în anul care urmează.

 “Trebuie să înţelegem că astfel de crize financiare au mai fost şi vor mai fi”, a spus Donald Tusk, adăugând că “lupta noastră pentru protejarea mediului trebuie să fie atemporală”.

Protocolul de la Kyoto

În anul 1997, peste 160 de state au început negocierile pentru semnarea unui acord internaţional pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect seră.

Protocolul de la Kyoto obligă ţările semnatare la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin cinci procente sub nivelul din 1990, în perioada 2008-2012.

Documentul a intrat în vigoare în anul 2005, după ce a fost ratificat de peste 140 de state, dintre care 30 puternic industrializate.

Protocolul de la Kyoto a fost ratificat şi de Rusia.

Marii „absenţi” au fost însă Statele Unite ale Americii şi Australia, ţări care au motivat refuzul semnării acestui protocol prin efectele „împovărătoare” pe care le-ar fi avut asupra economiei.

Uniunea Europeană şi-a luat angajamentul reducerii emisiilor poluante cu 8 la sută până în 2012, faţă de anul de referinţă 1990.

Toate cele 27 de state membre sunt semnatare ale Protocolului de la Kyoto.

România a ratificat acest acord internaţional în anul 1997.

Noul „Acord Verde”, un imperativ

Principalul obiectiv al reuniunii de la Poznan este acela de a stabili termenii unui nou acord privind limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră, ceea ce comunitatea internaţională a numit „Kyoto II”.

Potrivit secretarului executiv al Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, Yvo de Boer, necesitatea unui „Kyoto II” este privită de liderii politici drept un imperativ şi o urmare a avertismentelor tot mai dese venite din partea comunităţii ştiinţifice.

 „Factorii de decizie realizează faptul că investiţiile făcute acum produc efecte pentru următorii 30-50 de ani. Am fi iraţionali să lăsăm schimbările climatice în afara ariei de acţiune”, a spus de Boer, citat de ediţia electronică a cotidianului „Der Spiegel”.

Amânarea termenului

Cu toate acestea, în contextul crizei economice mondiale, mai multe state au cerut înaintea conferinţei de la Poznan amânarea termenului privind semnarea unui acord pentru reducerea emisiilor de la maşini şi creşterea eficienţei energetice. Este vorba despre state europene ale căror temeri vizează, în primul rând, prăbuşirea industriilor autohtone.

În Germania, nu mai devreme de săptămâna trecută, guvernatorul Bavariei, Horst Seehofer, i-a adresat o scrisoare cancelarului Angela Merkel, în care sublinia faptul că „măsurile privind protecţia mediului nu pot avea ca efect reducerea numărului locurilor de muncă din industria de maşini autohtonă”.

De cealaltă parte, însă, Achim Steiner, reprezentantul Programului de Mediu al Naţiunilor Unite, susţine că „producătorii auto trebuie să se asigure că ceea ce oferă este atractiv pentru clienţi. În viitor, problema mobilităţii nu va mai depinde numai de un motor de trei litri, spre exemplu”.

Scad investiţiile în energii regenerabile

În acelaşi timp, un alt sector afectat de criza financiară este cel al energiilor regenerabile. Preţul tot mai mic al petrolului a făcut ca investitorii să nu se mai simtă constrânşi să găsească alternativa.