Programul Naţional de Reabilitare Termică: 100 de blocuri în patru ani

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Birocraţia şi incompetenţa autorităţilor locale au îngropat programul de reabilitare termică. Specialiştii în domeniu afirmă că izolarea termică ar reduce factura la căldură cu cel puţin 35 la sută. Legea prevede că statul va acoperi 80% din cheltuieli. Programul include circa 83.000 de blocuri.

Fiecare proprietar de apartament trebuie să scoată din buzunar până în 1.500 de euro, dacă doreşte să îşi reabiliteze termic locuinţa. În schimb, factura la întreţinere va deveni mai mică cu până la 50%, potrivit Secretarului de Stat de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi al Locuinţei, Răzvan Murgeanu.

Ordonanţa de Urgentă privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, recent aprobată, prevede ca statul să plătească jumătate din chletuielile necesare reabilitării unui apartament.

Primăriile vor contribui cu 30% din valoarea totală a costurilor, iar diferenţa de 20 de procente va fi plătită din buzunarul asociaţiilor de proprietari.

În funcţie de fondurile de care dispun, autorităţile locale pot prelua parţial sau integral cheltuielile care revin asociaţiilor. În acest fel, locatarii ar putea să fie scutiţi de orice costuri pentru reabilitarea termică a propriilor apartamente.

Programul de reabilitare, din 2005

În programul de reabilitare termică intră toate locuinţele construite după proiecte elaborate în perioda 1950-1990, în total circa 83.000. Suma totală necesară pentru reabilitare este de aproximativ 11 miliarde de euro.

Conceptul de reabilitare termică a clădirilor a apărut ca efect al crizei energetice. Românii au auzit prima oară de ea prin 2002, când printr-o Ordonanţă de Urgenţă devenită ulterior lege, s-au instituit măsuri speciale menite să împiedice risipirea energiei. Programul Naţional de Reabilitare Termică a început din 2005.

Pentru că era ineficientă, legea de reabilitare a blocurilor construite între anii 1950-1990 a fost amendată de mai multe ori. Fiecare guvern s-a simţit dator şi inspirat şi, uzând de ordonanţe, a modificat legislaţia încercând să “înlăture blocajul”.

Obstacole în calea programului

Preşedintele Asociaţiei Auditorilor Energetici pentru Clădiri din România, doctorul inginer Cerna Mladin, crede că programul de reabilitare termică a fost ineficient de-a lungul anilor din cauza autorităţilor locale care, de cele mai multe ori, nu au avut oameni pregătiţi în acest domeniu.

În unele oraşe, precizează Mladin, numai organizarea unei licitaţiei dura patru luni. “Autorităţile locale nu cunosc cadrul legal, nu cer certificatul de performanţă energetică penru o clădire, care este prevăzut în noua legislaţie în domeniu... pur şi simplu nu se mişcă”, adaugă aceasta.

“Circa 60% din blocurile existente cu 2,4 milioane de apartamente necesită reabilitări urgente. Încă nu s-au făcut eforturi pentru ca oamenii săraci şi autorităţile locale să poată demara aceste programe pe scară largă”, a declarat Jean Constantinescu, preşedinte al Institutului Naţional Român pentru Studiul Amenajării şi Folosirii Surselor de Energie.

Românii, risipitori în materie de energie

Românii ar trebui să profite de pe urma Programului Naţional de Reabilitare Energetică, consideră doctorul inginer Mladin, pentru că nicăieri în lume nu mai sunt investiţi bani publici, în proporţie de 80%, în proprietatea privată. “Până la urmă, nimeni nu-ţi oferă nimic gratis”, precizează Murgeanu.

Cu toate că programul îşi propune convingerea a cât mai multor locatari să-şi eficientizeze consumul de energie în casă, românii nu au încă o cultură a responsabilităţii consumului scăzut de energie, este de părere Mladin. “Chiar dacă îşi vor reabilita termic apartamentele, oamenii tot vor fi nişte risipitori în materie de energie”, a adăugat aceasta.

Panouri solare sau  mansarde

Dacă o asociaţie de proprietari acceptă mansardarea blocului, ceea ce pierde cu adevărat este oportunitatea de a instala panouri fotovoltaice pe terasa imobilului. Panourile ar putea asigura prepararea apei calde menajere cu ajutorul energiei solare. Acestea funcţionează inclusiv iarna şi, deşi presupun economie de energie, par să fie uitate de proiectanţi pentru că, prin plasarea lor pe acoperiş, mansardarea devine imposibilă.

Cum îţi iei certificatul de audit energetic

Pentru a începe lucrările de reabilitare este necesar un certificat de audit energetic. Potrivit unei companii de consiliere în proiectare, acesta trebuie să  conţină date despre starea termică şi energetică a clădirii şi a instalaţiilor, precum şi  informaţii despre utilizarea eficientă a casei, ca urmare a aplicării unor soluţii de reabilitare şi modernizare energetică.

Cerere la primărie

Primul pas pentru întocmirea certificatului energetic este completarea unei cereri-tip la Direcţia de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului din cadrul primăriei de unde fiecare proprietar face parte. În cerere se vor menţiona caracteristici ale construcţiei, printre care suprafaţa totală a pardoselii spaţiului încălzit sau principala sursă de încălzire.

Pentru pasul următor, proprietarul trebuie să găsească un auditor energetic care are rolul de a face expertiza tehnică a clădirii. Acesta presupune, printre altele, măsurarea suprafeţelor clădirii, controlul anvelopei clădirii şi confruntarea facturilor la utilităţi. 

Secretul unei case ieftine, din punctul de vedere al utilizării

Reabilitarea presupune decopertarea clădirii şi anveloparea ei într-un strat termoizolant, înlocuirea tâmplăriei clasice cu ferestre tip termopan şi refacerea hidroizolaţiei terasei şi a subsolului. După reabilitare, locatarii fac economii de peste 30% din costurile cu factura la întreţinere, iar în funcţie de numărul de camere, reabilitarea unui bloc i-ar costa pe proprietari între 1.000 şi 3.000 de euro de apartament, uneori chiar mai mult.

Beneficiile reabilitării constau în creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuit, reducerea pierderilor de căldură şi, implicit, reducerea costurilor aferente (plata căldurii). În momentul de faţă o bună parte (cel puţin 30% ) din energia termică pe care locatarii o plătesc se pierde. Modernizarea blocurilor are ca rezultat şi un aspect urbanistic plăcut, precum şi creşterea gradului de confort.

Costuri

Preţul pentru eliberarea unui certificat energetic variază în funcţie de suprafaţa clădirii, între unu şi patru euro pentru metrul pătrat. Administratorul clădirii este singurul căruia i se va elibera certificatul energetic pentru toată scara.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite