Praful din Bucureşti, iar peste limitele normale

Cantitatea de praf din Capitală a depăşit valorile minime admise de norme. Depăşirea constantă a limitelor admise de pulberi în suspensie poate avea urmări grave asupra sănătăţii bucureştenilor.

 Praful este una dintre marile probleme de poluare la nivelul Bucureştiului. Şantierele de construcţii, lucrările la drumuri şi aglomerările din trafic poluează constant Capitala cu pulberi în suspensie.

Contactul zilnic cu praful din oraş poate avea urmări grave asupra sănătăţii umane. Acesta poate provoca astm, probleme vasculare, cancer pulmonar şi chiar moarte prematură.

Cantităţile de pulberi în suspensie PM10 (al căror diametru este mai mare sau egal cu zece micrometri) au depăşit valorile minime zilnice pentru protecţia sănătăţii, potrivit unui raport pentru luna martie al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bucureşti (APMB).

Conform documentului, valorile medii înregistrate în luna martie a acestui an s-au situat între 24 micrograme/metru cub în Baloteşti şi 51 micrograme/metru cub în perimetrul Cercului Militar, în condiţiile în care media admisă este de 50 micrograme/metru cub.

În vara anului trecut a intrat în vigoare o nouă directivă privind calitatea aerului. Aceasta stabileşte ţinte ambiţioase pentru ameliorarea stării de sănătate a cetăţenilor şi a calităţii mediului până în 2020. Depăşirile limitelor admise de pulberi în suspensie atrag sancţiuni din partea oficialilor Uniunii Europene.

Dioxidul de azot a depăşit limita

Potrivit raportului APMB, unul dintre poluanţii la care se înregistrează depăşiri frecvente ale valorilor-limită este dioxidul de azot (NO2), de asemenea nociv pentru sănătate.

Instituţia de control a calităţii aerului operează o reţea de monitorizare la nivelul Capitalei, formată din opt staţii. De asemenea, cetăţenii Bucureştiului interesaţi de calitatea aerului pe care îl respiră pot afla date de pe panourile de informare instalate în Piaţa Sergiu Celibidache, Piaţa Obor şi Piaţa Universităţii.