„Plămânul verde“ al Piteştiului, transformat în cartier de vile

Aproximativ trei sferturi din suprafaţa pădurii-parc Trivale din Piteşti a trecut din proprietate publică în proprietatea privată a 300 de argeşeni. Autorităţile spun că numai un singur cetăţean din cei 300 avea dreptul să fie împroprietărit, în cazul celorlalţi avizele fiind ilegale.

Pădurea Trivale din municipiul Piteşti a fost declarată, în anul 2001, pădure-parc, stabilindu-se printr-un ordin dat de ministrul Agriculturii, Pădurilor şi Apelor că acest teren nu poate fi retrocedat.

De asemenea, în conformitate cu prevederile Legii 1/2000, care reglementează problema retrocedărilor, pădurile care au un astfel de statut sunt exceptate de la retrocedare.

Cu toate acestea, s-au găsit metode de eludare a acestor prevederi şi 300 de argeşeni au devenit proprietari ai unor suprafeţe însemnate din Pădurea Trivale. Aceştia au în posesie aproape 75% din cele 430 de hectare de pădure efectivă ale parcului care se întinde pe o suprafaţă de 1.700 de hectare.

O parte dintre cei 300 de proprietari s-au folosit şi de alte portiţe pe care le lasă legea, aşa încât să poată trece la defrişarea pădurii pentru a face loc unui cartier de vile.

Fiecare proprietar a solicitat defrişarea suprafeţei maxime pe care o permite legea, respectiv cinci procente din terenul deţinut, astfel încât, aproape un hectar de pădure s-a transformat în teren pe care au început să fie construite vile.

Improprietăriri fără respectarea legii

În locul copacilor bătrâni de 120 de ani au „răsărit“ vile somptuoase

Gogu Davidescu, revenit recent la conducerea Direcţiei Silvice Argeş, afirmă că, după verificările făcute de el, numai unul dintre cei 300 de cetăţeni a fost împroprietărit legal. „Din verificările făcute de mine, doar un singur cetăţean avea dreptul să fie pus în posesie.

În cazul celorlalţi, avizele în baza cărora au fost făcute punerile în posesie sunt ilegale”, a declarat Davidescu. Potrivit acestuia, niciunul dintre cei 299 de proprietari nu a este nici măcar moştenitorul vreunei suprafeţe din Pădurea Trivale.

Anularea titlurilor în instanţă

Soluţia pe care o văd autorităţile pentru salvarea „plămânului verde” al oraşului vizează solicitarea anulării în instanţă a titlurilor de proprietate. „Din nefericire, asistăm la această goană pentru profituri imediate din afacerile imobiliare, neglijând importanţa acestei păduri.

Din câte ştiu eu, Pădurea Trivale este o zonă exceptată de la retrocedări. Dacă aceste puneri în posesie au fost făcute fraudulos, voi cere în instanţă anularea titlurilor”, a declarat prefectul de Argeş, Marcel Proca.

Potrivit acestuia, punerea în posesie pe respectivele amplasamente ţine de Comisia Locală de Fond Funciar şi de Ocolul Silvic Piteşti. „Am cerut toate dosarele avizate în ultimii ani de Comisia Judeţeană de Fond Funciar, precum şi o informare de la Oficiul Judeţean de Cadastru pe aceeaşi temă.

O cerere similară a fost înaintată şi Comisiei Locale”, a mai spus Proca. Acesta spune că numai prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile s-ar fi putut face punerea în posesie pentru terenurile din pădurea-parc.

Pentru ca Pădurea Trivale să redevină proprietate publică, autorităţile trebuie să intenteze proces fiecăreia dintre cele 299 de persoane împroprietărite ilegal. Cum procesele vor fi, cel mai probabil, lungi şi anevoioase, actualii proprietari se pot folosi, în continuare, după bunul plac de terenurile pe care le au deja în posesie.

Mai mult, chiar dacă soluţionarea acestor eventuale acţiuni în instanţă ar fi favorabilă autorităţilor, s-ar putea ca ceea ce va redeveni proprietate publică să fie numai nişte terenuri aride, cu doi-trei copaci. 

Pădure tăiată într-o săptămână

Anul trecut, 19 dintre cei 300 de proprietari au defrişat aproape un hectar din Pădurea Trivale. Cei 19 proprietari „ingenioşi” s-au folosit de dreptul dat de lege, de a defrişa cinci procente din terenul deţinut, şi au ciopârţit astfel un hectar din pădurea veche de 120 de ani.

Autorităţile ridică din umeri şi spun că au fost obligate să aplice legea. În locul copacilor seculari, au apărut mai întâi tăbliţele pe care scria „De vânzare”, iar ulterior au început să se ridice vilele. Terenurile au fost împrejmuite şi marcate c u tăbliţe pe care scrie „Trecerea interzisă. Proprietate privată“.


„Reţeta“ pentru obţinerea unui teren neretrocedabil

Procedura privind obţinerea unui teren forestier în baza legilor funciare presupunea mai mulţi paşi, primul fiind depunerea, la Comisia Locală de Fond Funciar, a unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate. 

Dacă cererea era admisă, mergea mai departe la Comisia Judeţeană de Fond Funciar. După validarea obţinută şi de la această instituţie, Comisia Locală cerea Direcţiei Silvice respectivele suprafeţe.

Reprezentanţii Primăriei Piteşti  spun că toate propunerile înaintate Comisiei  Judetene de Fond Funciar au avut la bază documente legale aduse de solicitanţi, fie ele acte de proprietate sau înregistrări la Registrul agricol. ,

,Niciodată nu m-am gândit că, în privinţa pădurilor, noi cei de la Comisia Locală ar trebui să ne facem probleme. Noi aveam o singură obligaţie. Să analizăm cererea omului şi să propunem  validarea la Prefectură,  motivată de documente din care rezulta că a avut nu stiu câte hectare de pădure”, a declarat secretarul general al Primăriei Piteşti, Iosiv Cerbureanu.

Acesta susţine că  care arată că din momentul în care  Direcţia Silvică punea terenul la dispoziţie, solicitantul nu putea să nu fie pus în posesie.

Doar un singur cetăţean dintre cei 300 avea dreptul să fie pus în posesie. În cazul celorlalţi, avizele în baza cărora au fost făcute punerile în posesie sunt ilegale.

Gogu Davidescuşeful Direcţiei Silvice Argeş