Peşterile din România, fără protecţie în faţa turiştilor vandali

Dintre cele peste 12.000 de peşteri din ţara noastră numai câteva sunt protejate prin lege, din raţiuni ştiinţifice. În rest, accesul vizitatorilor este necontrolat, iar multe caverne au ajuns ca nişte gropi de gunoi. Peşterile din Parcul Natural Apuseni vor beneficia de fonduri europene prin intermediul unui proiect ce aparţine centrului de Iniţiativă pentru Mediu din Cluj-Napoca.

A opta parte din rezervaţiile naturale şi monumentele naturii din ţara noastră este reprezentată de peşteri care, odată distruse, la fel ca şi pădurile nu se mai pot reface nici în sute de ani.

Peşterile s-au format în condiţii de climă care astăzi nu mai există pe planeta noastră şi orice agresiune asupra lor poate duce la modificări ireversibile.

 Statul român a emis în anul 2001 Legea Ariilor Protejate, document în care peşterile sunt tratate distinct, într-un capitol separat, prin prevederi stricte, menite să le protejeze şi să le conseve.

Dar de la lege până la respectarea ei este cale lungă, dovadă stând mormanele de gunoaie ce se strâng în peşterile din Munţii Apuseni, şi nu numai.

Gheţarul de la Scărişoara este unic în ţara noastră 
 Foto: adevărul



Gropi de gunoi, instalate în subteran

În multe ţări din lume există peşteri în care este permis accesul vizitatorilor, dar există anumite reguli, cum ar fi alegerea traseului ori stabilirea numărului de vizite, caz în care administratorul peşterii trebuie să facă un studiu pentru a diminua deteriorarea mediului subteran.

 Dar, în România, dintre cele peste 12.000 de peşteri numai câteva sunt strict protejate şi acelea din raţiuni ştiinţifice. În rest, accesul este liber şi nelimitat, se fac grătare la gura peşterilor sau multe dintre ele sunt transformate în gropi de gunoi.

Resturile menajere şi reziduurile industriale infestează pânza freatică, galeriile subterane sunt afumate de torţe improvizate, substanţele corozive din bateriile aruncate la întâmplare se infiltrează în sol, iar fauna specifică este distrusă sau braconată.

Anul trecut, speologii au coborât în peştera Câmpeneasa din judeţul Bihor, unde se află cea mai înaltă cascadă subterană din România, şi au filmat dozele de bere şi sticlele de plastic, împrăştiate peste tot.

Aruncate de la 45 de metri înălţime, peturile erau prinse de pereţii peşterii şi chiar de tavan.

Gunoaiele din peştera Câmpeneasa., judeţul Bihor, au fost  adunate de salvamontişti
 Foto: agerpres

Bani europeni pentru peşterile din Bihor

Centrul de Iniţiativă pentru Mediu din Cluj-Napoca a obţinut însă, de curând, bani europeni pentru peşterile din Apuseni, prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu.

 Proiectul prevede protejarea Gheţarului de la Scărişoara şi a Peşterii Urşilor din judeţul Bihor. De cei 1,2 milioane de euro care vor veni prin acest program vor beneficia şi alte 35 de peşteri mai mici.

Programul presupune cartografierea siturilor amintite, un film documentar de promovare, un plan de intervenţie în caz de accidente şi echiparea cu sisteme noi de coborâre în subteran.

Una dintre peşterile din România care beneficiază de un regim special este şi Topolniţa, situată la 31 de kilometri de municipiul Drobeta-Turnu-Severin. Poate fi vizitată o dată pe an, primăvara.

Peştera Topolniţa face parte din geoparcul “Platoul Mehedinţi”, iar expediţiile destinate turiştilor se organizează pe galeria Racoviţă, ce are o lungime de 1.600 de metri.

Această peşteră este a doua din ţară ca mărime şi a 17-a din lume, iar cercetătorii au descoperit aici urmele unei civilizaţii neolitice.

În judeţul Gorj sunt peste două mii de peşteri, iar una dintre cele mai frumoase este cea de la Polovragi, situată pe Cheile Olteţului.Venitul anual obţinut de pe urma Peşterii Polovragi este de 24.300 de lei.

Turiştii pot intra în subteran doar vinerea, sâmbăta şi duminica, în grupuri de minimum cinci persoane. Preţurile biletelor de acces sunt modice, iar cuiburile de lilieci pot fi zărite chiar de la intrarea în peşteră. Vara, liliecii zboară şi în pădurile din împrejurimi.