Păsările sălbatice, ameninţate cu pieirea

"Nu ne dăm seama cât de preţioase sunt păsările în viaţa noastră decât atunci când ne lipsesc", susţine Dr. Dan Hulea Dan Hulea, director executiv la Societatea Ornitologică

"Nu ne dăm seama cât de preţioase sunt păsările în viaţa noastră decât atunci când ne lipsesc", susţine Dr. Dan Hulea

Dan Hulea, director executiv la Societatea Ornitologică Română/BirdLife România (SOR), vorbeşte despre starea populaţiilor de păsări sălbatice din România şi despre modul în care impactul populaţiei umane asupra habitatelor naturale poate contribui decisiv la dispariţia acestor specii. În ciuda eforturilor de protecţie a speciilor sălbatice de păsări, mai mult de 50% din efectivul lor de pe teritoriul european sunt în pericol.

Adevărul: - Cum influenţează dezvoltarea societăţii viaţa păsărilor sălbatice?

Dr. Dan Hulea: - Tehnologia nouă şi echipamentele avansate permit fragmentarea şi transformarea rapidă a habitatelor naturale şi seminaturale. Rămâne astfel tot mai puţin spaţiu pentru speciile sălbatice. Agricultura este esenţială pentru asigurarea unor cantităţi de hrană suficiente pentru o populaţie care este în creştere la nivel global şi circa jumătate din bugetul Uniunii Europene este alocat pentru agricultură.

Dar, o agricultură intensivă presupune cantităţi semnificative de insecticide şi fertilizanţi cu efecte negative asupra insectelor şi, implicit, asupra păsărilor. Reducerea impactului dezvoltării economice asupra habitatelor şi a populaţiilor de animale sălbatice este posibilă atunci când există strategii de dezvoltare pe termen lung ce includ măsurile necesare de protecţie a speciilor şi habitatelor existente.

Ca exemplu, în cazul autostrăzilor, pentru evitarea fragmentării habitatelor trebuie prevăzute pasaje, fie pe deasupra, fie pe sub autostradă, care să permită trecerea animalelor. Este dificil ca oamenii să perceapă faptul că speciile sălbatice au nevoi specifice.

Aşa cum nouă nu ne place ca cineva să intre în curtea noastră, nici animalelor nu le place să fie deranjate şi alungate. Dar, după cum bine ştim, animalele nu au puterea să se plângă, iar SOR este unul dintre "avocaţii" păsărilor sălbatice. Noi vrem să transmitem către autorităţile centrale şi locale, dar şi către publicul larg "mesajele" acestor specii cu privire la dreptul şi condiţiile necesare supravieţuirii lor.

- Se schimbă viaţa păsărilor în funcţie de modificările climei?

- Schimbările climatice şi fenomenele extreme înregistrate frecvent în ultimii ani au determinat alocarea de sume importante în Europa pentru cercetări care să aprecieze impactul încălzirii globale asupra speciilor de păsări. Este evident că speciile cuibăritoare din zonele nordice vor avea cel mai mult de suferit. Observaţii asupra migraţiei realizează şi SOR-ul în proiectele pe care le derulează prin aplicarea de emiţătoare satelitare pe anumite exemplare.

Un asemenea dispozitiv a fost montat pe un exemplar de pelican creţ şi a arătat că acesta nu a migrat din cauza iernii trecute prea călduroase de la noi, petrecând cea mai mare parte a timpului în zonele Călăraşi şi Silistra. Secetele şi inundaţiile repetate din ultimii ani au avut efecte negative asupra lor. Nu ne dăm seama cât de preţioase sunt păsările în viaţă noastră, decât atunci când ne lipsesc. Impactul uman asupra mediului este principala cauză a dispariţiei pentru multe specii de animale în ultima sută de ani.

- Cum sunt protejate păsările la nivel european?

- Programul Natura 2000 este principalul instrument de protecţie a biodiversităţii în Europa şi presupune constituirea unei reţele de arii protejate. România este singura ţară care are cinci regiuni biogeografice, deci o biodiversitate fantastică. Avem, deci, şi o responsabilitate pe măsură. La baza acestui program stau două directive: Directiva Păsări şi Directiva Habitate.

Practic, păsările ocupă jumătate din acest proiect amplu. În desemnarea acestei reţele, România este în mare întârziere pentru că Ariile Speciale de Importantţă Avifaunistică nu au fost încă desemnate prin hotărâre de guvern. Această hotărâre ar fi trebuit să apară încă de la sfârşitul anului 2006. Realizarea reţelei a fost întârziată şi în multe din statele membre ale Uniunii Europene.

Problema este că, din suprafeţele pe care SOR şi Milvus le-au propus, au fost selectate de către Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile circa 70%. Dar avem posibilitatea să ne adresăm direct organismelor europene, folosind cartea pe care o vom lansa în această toamnă, "Arii de Importanţă Avifaunistică în România", la care am lucrat foarte mult timp.

Astfel, pe baza documentaţiei pe care o vom expune, probabil că statul român, aşa cum s-a întâmplat în multe din celelalte state membre, va fi obligat să desemneze şi alte teritorii. Pentru acest an este foarte importantă apariţia cărţii pe care o vom lansa la Bruxelles, împreună cu partenerii BirdLife din Bulgaria, care au realizat o lucrare asemănătoare.

Prezenţa unui mozaic de habitate asigură condiţii optime de viaţă pentru 385 de specii de păsări sălbatice ce au fost identificate în România, până în prezent. Dintre acestea, 109 specii sunt rezidente, 36 vizitatoare pe timpul iernii, 134 vizitatoare pe timpul verii. În ceea ce priveşte speciile pe cale de dispariţie, România este responsabilă pentru periclitarea a şapte specii.

- În ce proiecte sunteţi implicaţi?

- Paleta proiectelor pe care le desfăşurăm simultan este foarte mare. Iată câteva exemple: am conceput o pagină web de tip forum care va fi lansată înainte de sfârşitul anului pentru cei care vizitează diferite zone protejate din România. Vizitatorii vor putea introduce date despre speciile de păsări pe care le-au văzut, astfel încât baza noastră de date să se îmbunătăţească.

Forumul va funcţiona în mai multe limbi. Se intenţionează, la nivelul BirdLife, organizaţie internaţională de protecţie a păsărilor, din care SOR face parte, ca acest proiect să se deruleze în Europa, dar şi în lume, în cât mai multe ţări.

Alte câteva proiecte importante sunt cele finanţate de programul LIFE. Unul dintre acestea se desfăşoară în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi are ca scop îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţia de pelican creţ, una dintre speciile ameninţate în Europa. Printr-un alt proiect concretizat în zona Techirghiol, desfăşurăm activităţi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de iernare pentru populaţia de gâscă cu gât roşu.