Pariu: Cine elimină gunoiul din Deltă?

Investiţiile pentru gestionarea gunoiului din Deltă sunt blocate de doi ani la Consiliul Judeţean. Administraţia Deltei şi autorităţile locale nu îşi asumă responsabilitatea pentru problema deşeurilor şi se acuză între ele, dând vina în final pe Consiliul Judeţean.

Cei 12.000 de locuitori din Delta Dunării şi miile de turişti care-şi petrec vacanţa sau concediul aici generează anual 1.000 de tone de gunoi lăsat la voia întâmplării, arată un studiu realizat de Institutul naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării.

Investiţii blocate de Consiliul Judeţean

În doi ani de zile, Consiliul Judeţean Tulcea şi consiliile locale din Deltă nu au reuşit să se asocieze pentru accesarea fondurilor necesare realizării în comun a unui sistem integrat de colectare a deşeurilor menajere de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, potrivit Luciei Varga, secretar de stat în Ministerul Mediului.

“Deşi au fost alocate fonduri bugetare pentru investiţii, problemele de protecţie a mediului din Deltă se rezolvă cu mare greutate din cauza piedicilor pe care le pune Consiliul Judeţean”, a declarat, de curând, aceasta.

Varga a mai precizat că rădăcinile problemei constau în planul de reconstrucţie ecologică a terenurilor aflate în administrarea Consiliului Judeţean, care nu acceptă să cedeze aceste terenuri pentru a fi renaturate.

“La mâna Consiliului Judeţean”

Consiliul Judeţean este acuzat şi de către reprezentanţii Consiliului local Sulina pentru nerezolvarea problemei gestionării deşeurilor.

Viceprimarul Sorin Popa ne-a spus că, din 2007, Consiliul Judeţean derulează un proiect de amenajare a unei rampe de transfer, care implică achiziţionarea unei nave pentru transportul deşeurilor din Sulina la noua groapă ecologică de la Tulcea.

“Fondurile sunt gestionate de Consiliul Judeţean, suntem la mâna lor, ei trebuie să mişte lucrurile. Sunt un pic circumspect însă… toată lumea e sufocată de deşeuri, iar Tulcea vrea să scape de deşeuri în felul ăsta… “, spune Popa.

Cu toate acestea, organismul care este responsabil să rezolve problema deşeurilor din Deltă este, potrivit viceprimarului, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD): “Foarte interesantă optica lor...

Ei sunt administratorii, dar doar cu arogarea drepturilor şi datul dispoziţiilor, dar curăţenia pe plajă o facem noi, pe banii, pe munca şi pe motorina noastră. Ar putea veni cu o soluţie viabilă, nu doar n-aveţi voie aia, n-aveţi voie nimic….”

Şeful departamentului de Reglementări şi Investiţii din cadrul ARBDD, Cornelia Benea, dă vina tot pe Consiliul Judeţean pentru blocarea demersurilor de gestionare corectă a gunoiului din Deltă, însă acuză şi consiliile locale pentru proasta funcţionare a sistemelor de colectare şi depozitare a deşeurilor. “Până la urmă, fiecare are responsabilitatea de a-şi face curăţenie în propria ogradă”, a spus aceasta.

“Unde sunt banii?”

Întrebat ce fonduri au fost prevăzute în ultimul an pentru gestionarea deşeurilor din oraş, viceprimarul Sulinei a răspuns iniţial că nu există în bugetul primăriei nicio menţiune specială în acest sens, ci doar un capitol “mic” referitoare la fondurile care ţin de protecţia mediului.

Ulterior, însă, Sorin Popa a reuşit să afle de la alt om din instituţie că în anul 2007 a fost alocată pentru deşeuri suma de 121.000 de lei, îar în 2008, pe 10 luni, 106.000 lei.

Viceprimarul nu a reuşit să spună, în mod concret şi coerent, unde se duc aceşti bani, în condiţiile în care deşeurile din Sulina sunt colectate cu un singur tractor, vechi de 25 de ani, de către patru oameni echipaţi veşnic cu aceleaşi haine şi mănuşi. Pentru a nu mai fi luat la rost, a pasat din nou problema reprezentanţilor ARBDD, generalizând contextul.

“Vreţi să înţelegeţi unde ajung banii investiţi în Deltă? Ca idee... aţi dat de urma lor vreodată, undeva? De ce? Pentru că nu sunt. Ştiţi cum e să scoţi din cifre de astea încă câţiva litri de motorină ca să mai trimiţi tractorul să facă curat? A fi şmecher şi a dirja milioane de euro e foarte simplu... pentru cine are poziţie...

Dacă sunt axaţi pe mediu, nu ARBDD trebuia să primească banii ăştia? Şi acum nu vreau să fac speculaţii, dar dacă cu adevărat s-au dat, unde sunt?”

În final, viceprimarul Sulinei, Sorin Popa, se disculpă de orice vină care i-ar putea fi atribuită şi constată cu optimism că Delta Dunării nu va fi niciodată afectată de poluare sau de turism, nici măcar atunci când nu vor mai exista oameni pe pământ...

“Noi poluăm şi distrugem Delta va să zică... Eu, în discuţiile cu cei de la ARBDD, n-am vrut să fiu chiar rău. Eu puneam o singură întrebare. Voi aţi luat naştere în 1992, da? Delta a existat şi înainte să apăreţi dumneavoastră, există şi-n continuare şi va exista multe mii de ani, poate nici homo sapiens nu vor mai sta pe suprafaţa asta...”  

Investiţii necesare

Pentru diminuarea poluării în cele 20 de localităţi din Deltă sau riverane Dunării, din judeţul Tulcea, au fost prevăzute de la stat investiţii în valoare de 17 milioane de euro.

Măsurile de protecţie ecologică a Deltei necesită sume de peste 120 milioane de euro, care ar trebui finalizate până în 2012, potrivit specialiştilor de mediu.

Previziuni pentru o Deltă mai curată

Pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării există un număr de 17 locuri de depozitare a deşeurilor municipal în localităţile rurale aprobate de autorităţile locale, care vor fi închise până la 16 iulie 2009, şi un depozit pentru deşeurile menajere în oraşul Sulina, care va fi închis treptat, până în 2017, în conformitate cu prevederile legale şi cu Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor.

Sulina, Sfântu Gheorghe şi Chilia au servicii precare de salubrizare. În Sulina se încearcă reciclarea PET-urilor cu o presă uzată, în mică măsură eficientă, însă cele mai multe sticle de plastic ajung tot la rampa de gunoi a oraşului, fără a fi valorificate. 

În prezent, depozitarea deşeurilor menajere se face necontrolat pe tot teritoriul Rezervaţiei Deltei, printr-o descărcare directă a gunoiului pe rampele amenajate în câmp.

Planuri incerte

Potrivit reprezentanţilor Administraţiei Rezervaţiei Delta Dunării, în viitorul apropiat va fi implementat “Sistemul integrat de gestionare a deşeurilor în localităţile din Delta Dunării”, având ca beneficiar Consiliul Judeţean Tulcea.

Scopul proiectului, a cărui derulare nu se ştie când va începe, este îmbunătăţirea sistemelor de colectare şi introducerea transportului organizat al gunoiului produs.

În conformitate cu studiul de fezabilitate sunt prevăzute trei microstaţii de transfer la Sfântu Gheorghe, Chilia şi Crişan şi o staţie de transfer, cu multiple funcţiuni, dar cu o capacitate redusă, în oraşul Sulina.

Pentru fiecare comună se are în vedere construirea de puncte de colectare, dotarea acestora cu pubele pentru colectarea selectivă a deşeurilor, acestea fiind transportate la staţiile de transfer. Ulterior, deşeurile vor ajunge, cu ajutorul unei nave, la depozitul ecologic din Tulcea, eliminând astfel deşeurile generate din perimetrul rezervaţiei.

Acestea sunt planurile pentru gestionarea integrată a gunoiului din Deltă, însă implementarea lor depinde de Consiliul Judeţean, care până acum ne asigură doar de un singur lucru: “Aici sunt banii dumneavoastră“.