Otrava din băuturile răcoritoare frumos colorate

Abuzurile de băuturi răcoritoare pot duce la deteriorarea sănătăţii, victimele cele mai expuse fiind copiii. După o jumătate de oră de la consumul unui pahar cu suc, micuţii trebuie să

Abuzurile de băuturi răcoritoare pot duce la deteriorarea sănătăţii, victimele cele mai expuse fiind copiii. După o jumătate de oră de la consumul unui pahar cu suc, micuţii trebuie să se spele pe dinţi

Zilele toride din această vară au crescut consumul de băuturi răcoritoare de tot felul, care se găsesc în comerţ. Frumos ambalate, sucurile pot ascunde taine care afectează sănătatea, dacă sunt consumate în mod constant.

Savurăm prea des sucuri, băuturi energizante, bere şi uităm că niciuna dintre aceste licori nu face bine organismului aşa cum face apa. Dar ce pierdem şi ce avem de câştigat din acest "război" al sucurilor cu banala apă?

"Apa este un element indispensabil vieţii. Pentru unul din şase oameni, din întreaga lume, accesul la apa potabilă este o adevărată problemă existenţială, iar pentru de două ori mai mulţi oameni, serviciile de salubrizare sunt un beneficiu inexistent. Din 1970 şi până acum am pierdut 40% din rezervele de apă potabilă şi nici măcar nu ne-am dat seama.

În anul 1990 s-a înregistrat o scădere a procentului populaţiei lipsite de apă cu 2% şi o scădere a procentului populaţiei lipsite de serviciile de salubrizare cu 5%. Cu toată această scădere, numărul consumatorilor lipsiţi de acest bun se află într-o continuă creştere (peste 60 milioane de persoane), din cauza urbanizării.

Drepturile omului prevăd necesitatea ca nimeni să nu fie exclus de la beneficiul apei, mai ales pe motive de sărăcie. Pentru satisfacerea necesităţilor de bază, orice persoană are nevoie de accesul zilnic la cel puţin 20 de litri de apă.

Este o realitate faptul că serviciile rurale de apă potabilă sunt cu mult în urma celor urbane. În timp ce în ţările dezvoltate consumul de apă potabilă este de 10 ori mai mare decât este necesar, România se confruntă în acest domeniu cu mari probleme, existând sute de mii, chiar şi milioane de oameni care nu au acces la apă potabilă", ne-a declarat PR managerul Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor România (APC), Laura Pascu.

Cu privire la problema apei potabile, autorităţile statului ar trebui să întărească programele naţionale privind îmbunătăţirea aprovizionării, dar şi a calităţii apei potabile, eliminând astfel fenomenul lipsei de aprovizionare cu apă pentru toţi consumatorii.

Sucurile otrăvesc şi deshidratează

Sucurile din fructe pot părea sănătoase, însă conţinutul de zahăr şi aditivi nocivi sunt un real pericol în special pentru copii. Nutriţioniştii recomandă copiilor să bea mai multă apă şi doar ocazional sucuri "colorate", fie ele chiar îmbunătăţite cu vitamine.

În unele şcoli din ţările Uniunii Europene se va interzice vânzarea acestor produse, asigurându-se în schimb accesul la noi surse de apă. Băuturile preparate în casă, din fructe proaspete şi apă plată sau carbogazoasă, sunt o soluţie pentru a determina copiii să bea ceva sănătos.

Un pahar umplut cu două treimi apă şi o treime suc al unor fructe este o băutură sănătoasă şi va fi şi atractivă pentru micuţi dacă se adaugă un pai şi o umbreluţă pentru aspect. Copilul va fi atras, cu siguranţă, de felul în care este prezentată băutura şi o va savura până la ultima picătură. Sucurile naturale, potrivit medicilor stomatologi, în componenţa cărora zahărul face tandem cu fructele, strică dinţii copiilor, fapt pentru care nu este recomandat mai mult de un pahar pe zi în cazul celor mici.

Dacă astfel de sucuri vor fi date în mod repetat copiilor, în timp se va observa că smalţul dinţilor se distruge şi dantura începe să se sfărâme încet-încet. Este necesar ca, după o jumătate de oră de la consumarea unui pahar cu suc ce conţine zahăr în exces şi, pe deasupra, mai este şi acidulat, dinţii micuţului să fie spălaţi. Pe perioada verii, copiii trebuie să bea mai multă apă ca în celelalte anotimpuri. Asta se întâmplă din cauza temperaturilor ridicate, care în acest an ne-au dat de furcă.

Pe caniculă, dacă beau prea multe sucuri şi puţină apă, cei mici riscă să se deshidrateze, dând semne vizibile de oboseală, acuzând dureri de cap, iar puterea de concentrare se diminuează. De altfel, nu doar acestea sunt riscurile consumului excesiv de băuturi răcoritoare procurate din comerţ. Obezitatea este o altă "bubă" a acestor obiceiuri nesănătoase.

Necesarul de apă zilnic pentru adolescentele cu vârste cuprinse între 9 şi 13 ani este de 1,5 litri de apă pe zi, iar adolescenţii trebuie să consume cu 400 de mililitri mai mult în zilele toride de vară. Un alt motiv pentru care nu trebuie să facem abuz de băuturile răcoritoare este prezenţa în compoziţie a aditivilor - produşi chimici de sinteză - meniţi să îmbunătăţească gustul, culoarea şi să prelungească valabilitatea produselor.

Fără excese la băuturi energizante

Când solicitările cotidiene devin apăsătoare, oamenii au obiceiul să recurgă la mici "artificii" pentru a înlătura oboseala şi a-şi recăpăta energia necesară unei zile. Şi atunci se consumă băuturi energizante pe bază de taurină, care au apărut şi pe piaţa românească.

"Producătorii de astfel de băuturi recomandă consumatorilor să consulte medicul înainte de a le bea, deoarece este posibil să fie sensibili la unele dintre ingrediente. Cei sensibili la cafeină, copiii, femeile însărcinate şi cele care alăptează nu trebuie să consume băuturi energizante, deoarece cafeina se elimină mult mai lent din corpul lor şi al fătului.

Având în vedere că o cutie cu băutură energizantă conţine tot atâta cofeină cât o ceaşcă de cafea, o putem consuma la aceeaşi vârstă la care începem să bem cafea. Trebuie sa fim conştienţi în acelaşi timp că nu trebuie să consumăm mai mult de patru cutii pe zi.

În activităţile sportive solicitante, acest produs se consumă cu 30 de minute înainte de începerea lor, urmând ca apoi să se consume apă sau băuturi răcoritoare. Din cercetările unor oameni de ştiinţă şi doctori din domeniul toxicologiei, medicinei interne şi psihologiei, doctori din domeniul sportului, autorităţi din domeniul sănătăţii, care au analizat ingredientele băuturilor energizante, s-a ajuns la concluzia că acestea nu dăunează sănătăţii.

Ca şi cafeina, nu produc dependenţă, ci au doar efect de stimulare", ne-a explicat PR managerul APC, Laura Pascu. În schimb, dacă sunt consumate în exces, aceste licori pot produce necazuri organismului nostru. Şi totuşi, băuturile energizante pe bază de taurină sunt recunoscute pentru cantitatea mare de energie pe care o furnizează în scurt timp.

O astfel de băutură conţine taurină - un aminoacid care de obicei este produs şi de organismul uman, găsindu-se în special în muşchi, creier, inimă şi sânge.

O persoană cu greutatea de 70 kg are în mod natural aproximativ 70 g de taurină distribuită pe tot corpul, adică de 70 de ori mai multă decât o cutie cu băutură energizantă, care conţine 1.000 mg.

Uneori, în condiţii de stres sau de efort fizic, organismul uman elimină prin urină o cantitate mai mare de taurină şi este posibil ca substanţa să nu mai fie sintetizată suficient. Atenţie însă, o cutie cu băutură energizantă conţine carbohidraţi - 27 g de zahăr (sucroză şi glucoză) - având o valoare energetică de 112.5 kcal.

Berea, un "aliment"?

Berea este considerată de unii cercetători un aliment, datorită conţinutului în glucide, proteine, vitaminele B1, B6, B3, B12, PP, E, acid folic, nicotinic, potasiu, magneziu etc. Un litru de bere echivalează cu o jumătate de kilogram de cartofi, 65g unt, 6 ouă, 0,75l lapte sau un sfert de pâine.

Sunt mai multe sorturi de bere: berea blondă care se consumă în special vara datorită cantităţii mai mici de alcool conţinut şi pentru că înlocuieşte microelementele pierdute prin transpiraţie; berea brună care se consumă mai ales în anotimpurile reci datorită conţinutului mai ridicat de alcool.

În fine, berea specială, care este de mai multe tipuri: fără alcool, pentru şoferi (are maximum 0,3% alcool), hipocalorică, pentru diabetici (are maximum 1% glucide), bere cu conţinut redus de alcool, 1,5%, pentru tineri, dietetică, nutritivă şi caramel. Un "barometru" al calităţii berii este spuma. "O spumă înaltă, cu bule mici, care durează multă vreme, este adesea semnul unei beri de calitate.

Dacă mărimea bulelor nu este uniformă, dacă majoritatea lor sunt mari şi, mai mult, dacă spuma dispare repede, aveţi motive să credeţi că ceva este în neregulă, probabil din cauza unei tehnici de fermentare defectuoase sau a unor materii prime de slabă calitate.

Dacă o spumă iniţial înaltă dispare rapid, acest lucru se poate datora faptului că berea v-a fost servită prea caldă sau că paharul nu a fost bine spălat şi are depozite invizibile de grăsime sau detergenţi.

Spuma unei beri de calitate trebuie să fie: albă, densă, cu înălţimea de 30-40 mm, persistentă timp de minimum trei minute, însoţită de perlaj constant. După dispariţie, lasă pe pahar o urmă albă, dantelată", a mai explicat PR managerul APC, Laura Pascu.

La rândul său, culoarea poate oferi informaţii asupra malţului folosit. Berea făcută exclusiv din malţ pilsner are o culoare galbenă, în diverse nuanţe. Tipurile de bere care conţin malţ caramelizat sau colorat, adică prăjit, au culori de la brun, brun-roşcat şi roşu, până la negru opac.

Mirosul berii oferă însă informaţii valoroase asupra felului în care a fost fermentată, ce fel de hamei s-a folosit etc. Simţul olfactiv al oamenilor este foarte sofisticat. În general, se discern între 3.000 şi 4.000 de mirosuri diferite.

Berea proaspătă poate avea un miros vegetal, asemănător legumelor fierte, în timp ce berea care s-a învechit începe să aibă un miros de neconfundat, acela de carton ud sau de piele. Nici ambalajul nu este de neglijat, de aceea este recomandată îmbutelierea acestei băuturi în sticlă, fiindcă este mai bună decât cea de la pet (polietilen tereftalat).

Există patru factori importanţi care determină perioada de păstrare a unei beri: lumina, tipul de sticlă folosit la ambalare, temperatura şi timpul. Perioada de păstrare în raft a unei beri este de 90 de zile pentru berile îmbuteliate care au fost pasteurizate, dar se recomandă să fie consumată până la 60 de zile. Pentru berea de butoi, nepasteurizată, perioada de păstrare este de 30 de zile.