Ospăţ ecologic în ziua de Crăciun

În timp ce occidentalii preferă afine sau legumele la grătar, românilor le mai trebuie timp până vor înlocui porcul cu struţul. Pentru a avea de Sărbători carne de animale hrănite cu furaje fără pesticide sau legume bio, ar trebui ca în România să fie încurajată agricultura biologică.

Masa de Crăciun nu poate fi concepută fără şorici şi cârnaţi, lebăr sau cozonaci, alimente cumpărate de cele mai multe ori din supermarketuri, care conţin conservanţi sau tot felul de chimicale.

Animalele sacrificate, mai ales porcul, care este la mare căutare în această perioadă, sunt crescute cu furaje ce conţin substanţe chimice, menite să le accelereze creşterea ori să le îngroaşe stratul de grăsime.

La fel şi legumele ori fructele care se vând în magazine sau în pieţe sunt stropite din plin cu tot felul de chimicale pentru a fi ferite de dăunători.

Pentru a avea pe masă de Sărbători carne de animale hrănite cu furaje fără pesticide sau legume bio, ar trebui ca în România să fie încurajată agricultura biologică, iar fermierii să nu mai arunce pesticide cu lopata pe culturi. În Occident, agricultura bio este în vogă, iar cei care livrează pe piaţă alimente sănătoase fac averi considerabile.

Producţia bio, aproape inexistentă în România

Românii consumă de trei ori mai puţine alimente bio decât media europeană, iar multe dintre ele, deşi sunt cumpărate de la ţărani, nu pot fi considerate alimente sănătoase, tocmai pentru că sunt contaminate cu pesticide.

În cazul fructelor sau al legumelor care nu sunt cultivate ecologic, chimicalele se strâng în special în coajă, unde se află şi cea mai mare concentraţie de vitamine, iar unii cultivatori nici nu ştiu că apa cu care îşi udă livezile sau solarul este otrăvită cu nitriţi.

Pentru ca masa de Crăciun să poată fi alcătuită din alimente bio, acestea ar trebui să fie curate şi să nu conţină nicio urmă de chimicale, lucru realizabil doar în momentul în care terenurile destinate acestui tip de culturi sunt curăţate de orice urmă de pesticide ori alte substanţe sintetice.

De exemplu, pentru a obţine brânză bio, hrana vacilor trebuie să provină dintr‑un sol nepoluat şi netratat cu niciun fel de substanţă chimică.

România este una dintre puţinele state europene care deţine terenuri curate, deoarece în ultimii zece ani peste patru milioane de hectare de păşune nu au fost atinse de vreun produs chimic, dar, cu toate acestea, nimeni nu încurajează producţia bio.

Raţă sau curcan în loc de porc

Vedeta mesei de Crăciun, la români, este, cu siguranţă, porcul, urmat de tot felul de alte mâncăruri grele care sunt servite până dincolo de miezul nopţii.

Sarmale grase, plăcinte stropite din belşug cu unt sau cozonaci cu mult ou, stropiţi cu vin, care, la rândul său, este îmbibat cu chimicale nu fac decât să ridice colesterolul ori să crească numărul apelurilor la Salvare.

În alte ţări, cum ar fi, de exemplu, Marea Britanie, porcul este înlocuit cu raţă sau curcan, iar legumele la grătar sunt nelipsite. Din meniul englezesc mai fac parte şi sosurile dulci, de afine sau mure, iar varza de Bruxelles, pregătită la tigaie, înlocuieşte de multe ori cârnăciorii condimentaţi.

Australienii sărbătoresc Crăciunul cu cireşe şi mango, iar gustările reci sunt pregătite din carne de pasăre cu garnitură de creveţi sau fructe de mare.

Struţul hrănit eco, fără grăsimi şi colesterol

Carnea de struţ, care este foarte gustoasă, poate înlocui cu succes porcul la tavă, mai ales că românii, conştienţi de avantajele creşterii acestor păsări exotice, au deschis ferme de struţi.

Fermierii români spun că struţii sunt crescuţi în aer liber şi hrăniţi cu lucernă cultivată ecologic, fără îngrăşăminte chimice, iar în perioadele reci au padocuri de câte 800 de metri pătraţi. Unul dintre avantajele creşterii struţilor este acela că nu poluează deloc terenurile pe care trăiesc, iar carnea lor este săracă în grăsimi şi colesterol.

Unii fermieri români au deschis şi pensiuni turistice, unde oaspeţii pot mânca ouă şi carne proaspătă de struţ, unul dintre cele mai sănătoase alimente

Sfatul specialistului

„În perioada Sărbătorilor trebuie să ne aprovizionăm din locuri sigure, magazine sau restaurante care au aviz sanitar-veterinar, pentru că acolo există condiţii sigure de igienă pentru păstrarea alimentelor.

Consumatorii trebuie să se asigure că alimentele sunt manipulate corespunzător, iar în cazul în care cumpără produse ecologice, trebuie să verifice dacă acestea au fost etichetate”, ne sfătuieşte Constantin Savu, profesor universitar la Facultatea de Medicină Veterinară, Bucureşti.

Ca alternativă la carnea de porc, care conţine mult colesterol şi grăsimi, Constantin Savu recomandă carnea de curcan sau de struţ, iar în cazul în care tentaţia este prea mare, purcelul la tavă nu trebuie să aibă alături cartofi sau paste făinoase. „Trebuie să mâncăm moderat din toate bunătăţile pregătite pentru Crăciun, cât mai multe murături şi salată verde, şi să evităm cartofii şi pâinea.

Chiar dacă nu ne permitem să avem pe masă numai alimente ecologice, care sunt scumpe, carnea de pasăre, salatele şi varza murată pot alcătui o masă pe cinste şi ne pot feri de pericolul pe care îl reprezintă în această perioadă excesul de grăsimi”, mai spune profesorul Constantin Savu.

Legume conservate natural

Nelipsite de pe masa de Sărbători sunt şi murăturile, cele mai sănătoase şi gustoase fiind cele făcute în casă, care au pierdut însă bătălia în faţa borcanelor cu gogoşarii şi castraveciorii fabricaţi la scară industrială care tronează pe rafturile din supermarketuri.

Metodele noi prin care se murează legumele, care includ pasteurizarea şi folosirea oţetului, le asigură producătorilor profituri uriaşe. Murăturile moderne sunt însă lipsite de savoarea celor făcute în casă după metode vechi de mii de ani şi nu au nici pe departe calităţile tămăduitoare ale celor dosite cu grijă în pivniţe de gospodine.

În procesul natural de fermentaţie, care are loc în butoiul cu murături, culturile de bacterii transformă zaharurile din legume, producând nenumărate alte substanţe benefice pentru organism, printre care se numără şi acidul lactic.

Murăturile de casă, în luptă cu bolile

Acidul lactic este o bacterie descoperită şi folosită ca ferment de cel puţin 4.000 de ani. Se găseşte răspândită în natură, dar şi în organismul uman.

Acidul lactic este cunoscut pentru rolul pe care îl are în obţinerea brânzeturilor sau a iaurturilor. Este însă la fel de important şi pentru conservarea naturală a legumelor.

Acidul lactic are un efect inhibator asupra microbilor din intestine şi previne apariţia unor procese de fermentare nedorite care duc la tulburări intestinale, transpiraţie excesivă şi rău mirositoare sau la un miros neplăcut al gurii.

Acidul lactic ajută organismul să asimileze proteinele şi fierul şi fortifică sistemul imunitar. Acidul lactic poate fi numit pe bună dreptate ambasadorul luptei împotriva tuturor bolilor cauzate de microbii care populează intestinele.

Specialiştii au demonstrat că un consum regulat de murături obţinute printr-un proces natural de fermentaţie combate astmul, dermatitele şi previne cancerul de colon.