Organismele modificate genetic dau bătăi de cap oamenilor de ştiinţă

În timp ce organizaţiile ecologiste protestează faţă de cultivarea plantelor transgenice, mulţi cercetători nu pot spune cu certitudine dacă acestea sunt sau nu periculoase pentru

În timp ce organizaţiile ecologiste protestează faţă de cultivarea plantelor transgenice, mulţi cercetători nu pot spune cu certitudine dacă acestea sunt sau nu periculoase pentru sănătatea umană

Franţa a interzis la mijlocul lunii trecute cultivarea porumbului modificat genetic MON 810 pe motiv că OMG-urile sunt periculoase pentru mediul înconjurător. Austria, Ungaria, Grecia şi Polonia au interzis, de asemenea, cultivarea şi comercializarea singurului tip de porumb transgenic autorizat pe teritoriul UE, MON 810.

Reprezentanţii Greenpeace, cel mai de temut combatant ecologist al OMG-urilor, cere şi Guvernului României să ia măsuri cu privire la interzicerea porumbului transgenic. Cu toate acestea, există încă oameni de ştiinţă care spun că nu se ştie cu certitudine dacă OMG-urile sunt periculoase pentru sănătate. Dar nici că nu sunt.

A curs multă cerneală pentru a afla dacă OMG-urile sunt toxice pentru organismul uman, dacă afectează în vreun fel flora şi fauna sau dacă ele dau, pur şi simplu, peste cap ecosistemele. Verdictul ştiinţei: după 20 de ani de studii îndelungate, multe mistere în ceea ce priveşte OMG-urile au fost elucidate, dar au rămas însă multe întrebări care îşi caută încă răspunsul, după cum se arată într-un studiu publicat în revista de specialitate "Science&Vie".

Chestiunea care apare frecvent în discuţie este legată de riscurile la care este supus organismul omenesc în condiţiile în care consumă OMG-uri, sub diferite forme. Gilles-Eric Seralini, specialist în biologie moleculară la Universitatea din Caen, Franţa, a pretins, la un moment dat, că o varietate de porumb comercializat de Monsanto - MON 863 - modificat genetic pentru a produce o proteină insecticidă ar avea efecte toxice asupra organismului uman. Cercetătorul a ajuns la această concluzie folosindu-se de datele furnizate de cultivatorul american, care a testat porumbul respectiv pe şobolani, timp de 90 de zile.

Confidenţiale iniţial, rezultatele au fost făcute publice în primăvara anului 2005, la finalul unei lupte juridice raportate de către organizaţia ecologistă Greenpeace.

Acelaşi dosar, rezultate diferite

Gilles-Eric Seralini spunea că, printre alte efecte, consumul regulat al porumbului transgenic ar duce la diminuarea greutăţii rinichilor în cazul masculilor, ar creşte greutatea ficatului la femele şi ar ridica nivelul grăsimilor din sânge cu până la 40 la sută.

Acest tip de OMG primise, oficial, undă verde pentru cultivare şi comercializare din partea Agenţiei Europene pentru Securitatea Alimentelor. Ce se întâmplase, de fapt? Au citit experţii dosare diferite? Această întrebare este emblematică pentru dificultatea de a afla cu certitudine riscurile pe care le presupune consumarea organismelor transgenice.

"Noi am verificat variaţiile de greutate în timp, ceea ce Monsanto nu a făcut, şi am corelat toate datele pe organism", a explicat Gilles-Eric Seralini. În plus, cercetătorul francez a mai punctat o chestiune cu privire la datele furnizate anterior de către semănătorul american: psihologia şobolanilor care au consumat MON 863 a fost comparată cu cea a altor şase grupuri martore. Fiecare grup în parte mâncase câte o varietate diferită de porumb "convenţional", nontransgenic.

Mai multe ţări cer reanalizarea OMG-urilor

Intrigate de aceste rezultate, mai multe ţări europene au cerut Consiliului Uniunii Europene să realizeze "un studiu pe termen lung asupra riscurilor pe care le presupune consumul de OMG-uri".

Pentru a soluţiona problema, comitetele de evaluare s-au sprijinit pe conceptul "echivalenţei în substanţe", care presupune că între planta modificată genetic şi varietatea "convenţională" din care este obţinută nu există diferenţe în ceea ce priveşte elementele nutriţionale din componenţă. Diferenţa este dată doar de prezenţa noii proteine rezultate ca urmare a introducerii noii gene. De aceea, toxicologii şi-au îndreptat atenţia strict asupra noii proteine.

Ei au început să-i analizeze structura, să vadă dacă îşi păstrează intactă configuraţia sau dacă se găseşte în cantităţi constante în interiorul plantei. Şi în această situaţie, cercetătorii s-au lovit de dificultatea rostirii unui răspuns categoric la întrebarea "Sunt sau nu sunt periculoase organismele modificate genetic?" Au fost analizate riscurile de producere a unor alergii din cauza proteinei respective. Mai mult, oamenii de ştiinţă au încercat să afle dacă nu cumva proteina respectivă este chiar toxică.

Unele alimente pot fi toxice în cantităţi foarte mari, dar pot fi absolut inofensive în cantităţi mici. Este cazul vinului roşu: în timp ce consumul abuziv poate fi fatal, consumul moderat este chiar indicat. Oamenii de ştiinţă s-au întrebat dacă nu cumva OMG-urile se află în această situaţie. Toate ipotezele s-au lovit însă de multe obstacole, astfel încât cercetătorii nu au putut oferi, nici în această situaţie, un răspuns pro sau contra.

Cartoful, mai periculos decât OMG-urile ?

Există experţi în biologie moleculară care spun că OMG-urile nu prezintă, pentru sănătatea umană, un risc mai mare decât îl prezintă alte alimente. "Ne-am obişnuit să ne alarmăm din cauza posibilelor efecte nocive ale OMG-urilor, în timp ce alimentele <> , care nu fac obiectul unui studiu, nu suscită nicio îngrijorare", spunea specialistul Gerard Pascal.

Acest cercetător pune în discuţie potenţialul de toxicitate pe care l-ar putea conţine banalul cartof. "Ştim prea bine că au existat soiuri de plante care conţineau cantităţi ridicate de substanţe neurotoxice şi care au provocat intoxicări devastatoare în Irlanda, în sec. al XIX-lea. Bineînţeles că între timp multe au fost înlăturate. Dar nu putem spune că în momentul acesta cunoaştem potenţialele efecte adverse ale tuturor alimentelor pe care le consumăm. Grăsimile hidrogenate, siropul de fructoză şi uleiul de palmier au fost extrem de utilizate în ultimele decenii.

Nu au fost încă evaluate consecinţele pe care consumul acestor alimente l-ar putea avea asupra organismului uman. Mai este mult până să fim siguri că OMG-urile sunt periculoase pentru sănătatea noastră. Sau că nu sunt periculoase.

Anomalii naturale sau provocate?

Comisia Europeană a numit trei experţi care însă au concluzionat că respectivele anomalii sunt clasice la şobolanii de laborator. Ei au precizat că aceleaşi anomalii au fost observate şi în cazul şobolanilor-martori care nu au mâncat organismele modificate genetic.

Referitor la scăderea greutăţii rinichilor, ipoteza a fost contrazisă de datele obţinute în urma unor altor experimente realizate în aceleaşi condiţii, dar cu OMG-uri hibride. Pentru că hibridele conţineau aceeaşi secvenţă genetică precum cea din MON 863, reprezentanţii Comisiei au fost până la urmă de acord cu avizul pe care EFSA îl dăduse ceva mai devreme: OMG-urile nu prezentau mai multe riscuri pentru sănătatea umană decât varietatea nontransgenică din care fuseseră obţinute.