Nămolul din Lacu Sărat, la mila lui Dumnezeu

Dacă deficitul de ploaie se menţine, lacul cu ape curative ar putea dispărea. Administratorii staţiunii Lacu Sărat spun că seceta din ultimii doi ani este de vină. Ei se bazează pe puterea Celui de Sus ca lacul să-şi revină.

Sute de oameni fac zilnic tratament balnear în staţiunea Lacu Sărat. Pe holurile complexului Flora oameni în vârstă îşi aşteaptă rândul la băi. În funcţie de specificul bolii, unii fac băi calde de sare, nămol şi plante, împachetări de nămol sau duşuri subacvale.

Românii vin la Lacu Sărat să se trateze de reumatism, de paralizii, de afecţiuni genitale sau dermatologice. Călina Nicolescu Veselu, medicul director din baza de tratament a staţiunii balneoclimaterice, spune că utilizarea nămolului terapeutic de la Lacu Sărat îi relaxează pe cei care îl folosesc.

De aceea, acolo, lumea se simte bine. „Aici oamenii nu vin la spital, vin la tratament ca să se relaxeze”, zice Ion Tănase, administratorul bazei de tratament şi a plajei amenajate din staţiunea de lângă Brăila.

Staţiunea nu este modernizată. Oamenii de prin părţile locului spun că înainte era mai frumos la Lacu Sărat. Unii se plâng chiar că staţiunea arată mai rău decât cu 30 de ani în urmă. Ion Tănase recunoaşte însă că infrastructura nu este ca în Vest, „dar că rezultatele tratamentului sunt mai bune la noi”.

Nămolul are proprietăţi curative

Oamenii de prin judeţele din apropiere vin vara în staţiune şi se ung cu nămolul curativ sau fac baie în lacul hipersalin. Balneaţia internă şi utilizarea nămolului sub formă caldă au loc însă în baza de tratament. Nămolul, precum şi apa sărată sunt aduse în bază din lac şi turnate înapoi, după cum precizează Sorin Eugen Boşneag, directorul firmei care a concesionat în 1998 nămolul şi apa sărată pe o perioadă de 20 de ani.

Ion Tănase spune că lacul este împărţit în mai multe sectoare, astfel încât colectarea să se facă într-un mod raţional, pentru a da voie nămolului să se regenereze. „Lacul este împărţit în sectoare. Anul acesta se recoltează nămolul din sectorul unu, la anul, din sectorul doi, pentru a-i da timp de regenerare”, menţionează administratorul bazei de tratament.

Lacul a secat în ultimii doi ani

Peste 5.000 de români suferind de diverse afecţiuni beneficiază în fiecare an de proprietăţile curative ale lacul care s-a format cu foarte mult timp în urmă pe locul fostei Mări Sarmatice. De doi ani însă apele lacului se retrag tot mai mult, lăsând în urma lor o întindere mare de sare.

Apele retrase ale lacului sunt acum înconjurate de o centură albă ca de zăpadă. Localnicii spun că de vină ar fi administratorii care nu vor să-i desfunde izvoarele. Sorin Boşneag neagă însă orice acuzaţie de acest gen, spunând că nu sunt decât nişte „explicaţii băbeşti”. Potrivit lui, „lacul n-a început să sece”.

 Apele s-au retras puţin din cauza secetei care a lovit zona în ultima perioadă. El şi-a întărit spusele, precizând că atunci când au avut loc inundaţiile de acum trei ani, „lacul dădea peste mal”.

„Ca orice lac de câmpie, şi Lacu Sărat seacă în anumite perioade”, adaugă Sorin Boşneag. Atât el, cât şi Ion Tănase spun că lacul este alimentat de pânza freatică. Prin urmare, totul depinde de precipitaţii. Administratorul bazei de tratament a dat exemplul fântânilor de la ţară. „Când plouă puţin, fântânile seacă. Cam asta se întâmplă şi cu Lacu Sărat”, explică Ion Tănase.

„Ne bazăm totuşi pe Dumnezeu”, spune şi Sorin Boşneag care adaugă că, în eventualitatea în care lacul ar seca de tot, ar fi unele posibilităţi de realimentare, printre care şi reabilitarea sistemului de irigaţii. Potrivit directorului firmei concesionare, Lacu Sărat a secat complet prin anii 1800, dar şi prin anii 1950. În plus, a precizat că la fel ca anul acesta lacul a fost şi în 1994, când, de asemenea, zona a fost lovită de secetă.

Infrastructura, deficitară

Lacu Sărat se găseşte la 5,5 kilometri de Brăila, pe raza comunei Chiscani. Cu maşina, pe DN 21(Brăila – Slobozia), se ajunge în câteva minute în staţiune.

Drumul până acolo însă nu are nimic din entuziasmul care ar trebui să preceadă o excursie la băi, ba este mai degrabă revoltător. Grămezi interminabile de gunoaie flanchează aproape tot traseul până acolo. Cu tramvaiul Parc – Lacu Sărat pe linia care duce din oraş spre staţiune, lucrurile nu stau nici pe departe mai bine, multe dintre staţiile tramvaiului ţinând locul coşurilor de gunoi.

Odată ajuns la Lacu Sărat, imaginea din staţiune nu este mai puţin deprimantă. Băncile sunt rupte, aleile nemăturate, pungile din plastic zboară nestingherite prin parcul neîngrijit.

Sorin Boşneag, consilier local municipal, spune că staţiunea de pe malul Lacului Sărat poate fi considerată deocamdată doar o bază de tratament. Promite însă că, în câţiva ani, faţa Lacului Sărat se va schimba, astfel încât să poată deveni şi o destinaţie de vacanţă.

Consilierul local a precizat că după ce, la sfârşitul anului viitor, se va întocmi în sfârşit Planul Urbanistic Zonal al staţiunii, autoritatea locală va depune un proiect cu scopul de a accesa fonduri europene pentru modernizarea staţiunii balneoclimaterice.

Ca orice lac de câmpie, şi Lacu Sărat seacă în anumite perioade

Sorin Boşneag, director firmă concesionară

Oferte pentru această perioadă

Lacu Sărat se găseşte în plină stepă, iar clima din această regiune are valori terapeutice.

Lacul este hipersalin. Salinizarea se datorează pânzei de apă freatice ce traversează depozitele salifere din regiunea deluroasă a Subcarpaţilor.

Pe fundul lacului se află, sub formă sedimentată, nămolul sapropelic, unul dintre cele mai valoroase din România.

Zăcământul s-a format în urma unui proces biologic îndelungat, prin degradarea minerală a fito- şi zooplanctonului din lac, reprezentate de alge, protozoare şi crustacee.

Persoanele care vor să petreacă un sejur în staţiunea balneară Lacu Sărat, în perioada 1 octombrie – 15 decembrie, pot beneficia de două oferte, lansate de Organizaţia Patronală a Turismului Balnear.

Ofertele „O săptămână de refacere în staţiunile balneare” şi „Decada balneară” au preţuri rezonabile ce pornesc de la 200 de lei şi, respectiv, 650 de lei.

Mii de bolnavi vin anual, la Lacu Sărat

La Lacu Sărat se cazează anual aproximativ 7.000 de oameni. Acestora li se adaugă şi românii din preajma locului care merg în staţiune doar ca să facă o baie în lac, să se ungă cu nămol sau să stea la plajă. Cei care vin să se trateze de diferite boli sunt în jur de 5.000.

„Oamenii vin aici în căruţ şi pleacă pe picioare sau îşi uită bastoanele pe la noi”, povesteşte Niculina Ghişan, băieş în baza de tratament. Sorin Boşneag spune că tratamentul balnear de la Lacu Sărat este cu două treimi mai ieftin decât cel medicamentos pentru acelaşi tip de boală. „Eu am reumatism şi mă dor articulaţiile. Este deja al doilea an consecutiv când vin la Lacu Sărat”, povesteşte pacienta Georgeta Zbarcea.

A scăzut media de vârstă a pacienţilor

Pacienţii internaţi în baza de tratament sunt în general persoane în vârstă, care au peste 60 de ani. Călina Nicolescu Veselu spune însă că în ultimul timp media de vârstă a celor care vin să facă tratament în staţiunea de lângă Brăila a scăzut.

„70 la sută sunt bătrâni, iar 30 la sută persoane cu vârstă medie, dar care muncesc fizic din greu”, a precizat doctorul. Ea a adăugat că în ultima vreme a crescut numărul celor care, muncind în străinătate foarte mult, vin vara în concediu, să se trateze la Lacu Sărat. Un mic procent este reprezentat de persoanele foarte tinere, chiar de copii, care au tulburări motorii pe baza unor afecţiuni congenitale.

„În staţiunea Lacu Sărat pacienţii pot beneficia de servicii de balneofizioterapie care utilizează în scop terapeutic factorii naturali de cură: nămolul sapropelic, apa minerală hipersalină în cură externă şi bioclimă”, a mai spus Călina Nicolescu Veselu. În baza de tratament sunt trei medici de specialitate de recuperare şi 20 de cadre medicale cu pregătire medie.

Potrivit medicului-director din baza de tratament, pacienţii din întreaga ţară pot beneficia de serviciile medicale şi hoteliere în cure de 18 zile pe baza biletelor de odihnă şi tratament distribuite de Casa de Pensii.