"Monstrul" din Pacific creşte cu peturi

O insulă artificială, imensă, formată din pungi, cutii şi sticle din plastic, purtată de curenţi, între Hawaii şi California, otrăveşte apele, ucide mamiferele marine, peştii, albatroşii şi broaştele-ţestoase

Pata de gunoi cântăreşte 3,5 milioane tone, conţine 80% plastic. Suprafaţa sa este similară cu cea a Franţei.

Deşeurile din plastic reprezintă cea mai periculoasă otravă pentru oceane. Împotriva peturilor, oceanul nu ştie să se apere şi nici omul nu îl ajută. Deşi poluarea apelor cu ţiţei este frecventă şi îndelung mediatizată, nu reprezintă o primejdie atât de mare pentru ecosistemele marine în comparaţie cu munţii de macrodeşeuri care plutesc în larg.

Cel mai elocvent exemplu se află în Oceanul Pacific, pe care pluteşte în derivă, de câţiva ani, o insulă artificială, formată din obiecte de plastic, ce se întinde pe o suprafaţă mai mare decât cea a Franţei. „Insula plutitoare de plastic” este purtată de curenţi între insulele Hawaii şi coastele  Californiei, iar acest lucru o face, uneori, „invizibilă”. „Fauna marină a pus stăpânire pe această «insulă»! Albatroşii se aşază pe  gunoaie şi înghit bucăţi de plastic pe care le confundă cu planctonul. Puii lor, la fel!

Broaştele-ţestoase îşi găsesc adăpostul printre pungi şi peturi şi înghit, la rândul lor, cu aceeaşi poftă, fărâme de material plastic. Un studiu Greenpeace, publicat de curând, estimează că 80% din broaştele-ţestoase marine de pe glob au mâncat plastic”, notează „Le Monde”.

Cifre alarmante

Francois Chartier, membru al Greenpeace Franţa, citat de publicaţia franceză „Rue 89”, susţine că această „insulă” a început să se formeze din cauza curenţilor oceanici care au strâns la un loc toate deşeurile pe care le-au întâlnit în cale, în special sticle şi pungi plutitoare din material plastic.

Acest fenomen a început să fie semnalat în anii `90, când oceanograful american, Charles Moore, care studiază poluarea marină cu macrodeşeuri, a dat publicităţii cifre alarmante cu privire la densitatea pe metru pătrat a deşeurilor din materiale plastice.

„Trash Vortex Island”, denumirea dată de americani insulei plutitoare din gunoaie, a ajuns deja la performanţa, după cum susţin cercetătorii americani,  de a „strânge” şase kilograme de deşeuri din plastic la un singur kilogram de plancton. Insula s-a format de-a lungul mai multor decenii, într-un spaţiu identificat între Insulele Hawaii şi coastele Californiei, şi este înconjurată de curenţi care o „plimbă” şi o „hrănesc” în continuare cu deşeuri din material plastic.

„Un nou continent”

În anul 2006, presa americană scria, neavând prea multe date legate de acest fenomen, despre descoperirea unui nou continent. Singurele dovezi despre apariţia „noului continent” erau furnizate, atunci, de Algalita Marine Research Foundation, ai cărei membri afirmau, la vremea aceea, că ar fi văzut cu propriii lor ochi insula, imensă, formată din gunoaie.

Tot în acel an, membri ai Greenpeace (Franţa) au pornit în dezlegarea „misterului”, la bordul navei Esperanza, şi au evaluat dimensiunile insulei la 600.000 kilometri pătraţi, o suprafaţă chiar mai mare decât cea a Franţei. În fotografiile făcute, insula de plastic nu părea a fi o masă compactă, ci compusă din bucăţi de plastic minuscule, strânse, în zeci de ani, la un loc, de vârtejuri şi curenţi marini.

Deşeurile din plastic constituie pentru ocean un duşman care nu poate fi învins, deoarece apele nu se pot apăra în faţa substanţelor toxice care intră în compoziţia plasticului, iar oamenii nu reuşesc să învingă munţii de gunoaie din Pacific, deoarece, până acum, niciun stat în apropierea căruia se „plimbă” nestingherită insula de plastic nu şi-a asumat vreo responsabilitate în acest sens. Iar, din punct de vedere financiar, curăţarea zonei ar costa enorm.

Acuzele sunt, mai degrabă, îndreptate spre navele oceanice care lasă în urma lor dâre de gunoaie şi spre turiştii care aruncă peturi, saci ori cutii din plastic.

80%

- din broaştele-ţestoase marine de pe glob au mâncat plastic

Ambalaje confundate cu meduze

Broaştele de mare, care şi-au găsit adăpost pe „insula” din Pacific, confundă sacii de plastic cu meduzele, iar albatroşii, după ce înghit bucăţele de peturi, la scurt timp, suferă hemoragii interne şi mor. Dovada o reprezintă mulţimea impresionantă a cadavrelor care plutesc deasupra mormanelor de gunoaie de pe insulă.

Mamiferele înghit, la rândul lor, ambalaje din plastic şi mor sufocate. Pentru oameni, „Trash Vortex Island” constituie, deocamdată, un pericol major în cazul în care sunt consumate animale marine ce ingerează plasticul, şi odată cu el, compuşii toxici ai acestuia.

Laura Bush, prima doamnă a Americii, a spus că este îngrijorată de soarta vieţuitoarelor care se află în preajma insulei şi s-a declarat îngrozită la vederea munţilor de gunoaie care sunt luate de curenţi de pe plajele Americii sau care „înoată” în Ocean.

A început să se formeze acum o jumătate de secol şi, la fiecare zece ani, suprafaţa insulei plutitoare din plastic se măreşte de zece ori. Diametrul depăşeşte 2.500 de kilometri, iar stratul de gunoaie ajunge la 30 de metri.

Pot fi găsite aici şi periuţe de dinţi, cutii, deşeuri sau chiar năvoade pescăreşti.

Cercetătorii olandezi au numărat în jur de 110 bucăţi de resturi de gunoi pentru fiecare kilometru pătrat şi 600.000 de tone de gunoi doar în Marea Nordului! Chiar dacă aceste deşeuri se scufundă, ele rămân nocive pentru vieţuitoarele din adâncime. Plasticului confecţionat pe bază de petrol îi trebuie zeci de ani pentru a începe să se degradeze.