Ministrul care vede "verde" în faţa ochilor

Atilla Korodi, şeful de la Mediu, spune că România va avea o monitorizare performantă a calităţii aerului. În prezent, prioritară pentru România ar fi o reţea performantă de monitorizare

Atilla Korodi, şeful de la Mediu, spune că România va avea o monitorizare performantă a calităţii aerului.

În prezent, prioritară pentru România ar fi o reţea performantă de monitorizare a aerului, care să permită detectarea surselor poluante în timp real. Această reţea va cuprinde peste 90 de staţii de verificare, plasate în 34 de judeţe, şi va fi funcţională începând de anul viitor. Ministrul mediului apreciază că din acest punct de vedere cât şi din cel de reabilitare a solului, la ora actuală, suntem la o "distanţă" de 30 de ani faţă de Germania.

Adevărul: - Ce strategii de monitorizare a solului se au în vedere la noi?
Atilla Korodi: - Va fi o hotărâre de guvern, care acum se află la Ministerul Justiţiei, prin care vom obliga toţi proprietarii de terenuri care întreprind activităţi economice să facă analiza calităţii solului unde îşi desfăşoară activitatea respectivă. Mai avem şi un plan de reabilitare pentru deceniile următoare, care se află în verificări la Ministerul Finanţelor.

Există trei responsabilităţi: terenurile publice poluate de activităţi publice, terenurile publice poluate de privaţi şi terenurile private poluate de privaţi. Vor fi trei categorii de reabilitări, cu trei categorii de finanţări. Procesul acesta va dura 20 de ani. De ce a fost nevoie de asta? Este poate greu de crezut, dar şi un service auto mic poate să producă poluare până la 6-7 m adâncime.

Am văzut planul de reabilitare a zonei unui fost depozit de produse petroliere din anii "40 cu ajutorul unei staţii de spălare a solului. Au mostre luate şi de la 20 de metri adâncime şi s-au dovedit încă impregnate cu ţiţei. Reabilitarea aceasta este foarte costisitoare şi se bazează pe recircularea apei subterane timp de 12 ani. Se introduce şi oxigen, ca să descompună biodegradabilele.

Şi nemţii fac la fel. Undeva, la 50 de km de Frankfurt, am vizitat o fabrică de acoperişuri din bitum, care a funcţionat timp de 15 ani, şi am constatat că şi ei aveau aceeaşi problemă: în zona respectivă solul este impregnat cu petrol până la 16 m adâncime. Tot ei au estimat că România se află acum la nivelul de poluare la care era Germania în anii "70.

- Până unde poate merge ministerul cu măsurile extreme?
- Eu sunt obligat să merg pe măsuri extreme pentru că altfel devin caz penal. Arpechim, de pildă, având autorizaţie integrată, având un plan de conformare, cu diferite termene, eu eram obligat să notific, pentru că altfel, repet, intram în penal, pentru că nu respectam o lege. De aceea eu sunt fericit că şi Sidex primeşte autorizaţie integrată.

- Ce înseamnă o autorizaţie integrată?
- Tot ce înseamnă activităţi industriale cu grad de poluare foarte mare intră sub altă instanţă, mult mai severă. Autorizaţiile sunt mult mai severe, implicarea mult mai mare a publicului în deciziile legate de mediu, iar în spatele acestor obligaţii integrate sunt tot felul de planuri de conformare. Legea este foarte clară: dacă la 30 de zile de la notificare poluatorul nu-şi face treaba, eu trebuie să-l suspend. Iar dacă după 60 de zile de la suspendare nu este rezolvată problema, urmează închiderea.

- Totuşi aceste autorizaţii sunt date pe bune?
- Clar sunt negociate. Companiile au perioade de tranziţie şi în cadrul lor se negociază un plan de acţiune. La unele directive, unde nu depindem foarte mult de termene finale, suntem mai flexibili în negocieri.
Şi avem grijă ca măsurile să fie eşalonate pe toată durata perioadei de tranziţie. De exemplu, la Sidex este vorba de peste 250 de măsuri.

- Dar referitor la micile afaceri?
- Cu ele este cel mai greu. Noi intenţionăm ca o parte din autorizările simple să le dăm la autorităţile locale direct. Când spun autorizaţii simple mă refer la cele pentru un magazin mic, o frizerie etc. Primăriile ar trebui să aibă un set complet de autorizaţii simple, care să aibă mai multe elemente printre care obligatoriu şi cele de sănătate publică. În momentul de faţă, frizeria nu este autorizată. Asta încercăm noi, ca aceste activităţi simple să primească autorizaţii simple de la autoritatea locală. Acum autorizările sunt doar pentru activităţile mari poluatoare.

- În privinţa normelor de poluare, nu sunt totuşi cam permisive?
- În primul rând, trebuie făcută distincţia între emisii şi imisii. La emisii e simplu, fiecare companie are o limită stabilită, în special de bioxid de sulf. Referitor la imisii, vom pune în funcţiune în curând reţeaua naţională de monitorizare. În cazul lor, se pot depăşi anumite valori, ajungând chiar la stare de alertă, chiar dacă se află în limitele autorizaţiei.

Reţeaua de monitorizare va fi on-line şi va fi formată din panouri care vor fi instalate în toată ţara. Aceste panouri vor afişa anumite niveluri de culoare. Dacă la un moment dat, panoul va indica mai bine de trei ore starea de alertă, atunci comitetul local are responsabilitatea să identifice sursa şi poate chiar să o închidă. Vă dau un exemplu... dacă la un moment dat se constată că starea de alertă provine de la trafic, poliţia va putea opri circulaţia în zona respectivă. Acesta este cel mai performant sistem de monitorizare la nivel european la ora actuală şi la noi va cuprinde 90 de locaţii, din 34 de judeţe.

- Organele de salubrizare au în prezent cu ce să rezolve problemele de mediu?
- Încă nu, dar termenul-limită în Europa pentru colectarea selectivă a deşeurilor este 2017, spre exemplu. Chiar zilele astea am auzit că ungurii au găsit o soluţie pentru asta, un tip de ghene compartimentate a căror instalare pentru un bloc ajunge în jur de 40.000 de euro. Noi avem în plan deocamdată o măsură prin care să-i obligăm pe cei care cumpără ceva nebiodegradabil să plătească.

- În Germania s-a ajuns ca arborii să fie numerotaţi... La noi ce se va întâmpla concret pentru protecţia spaţiului verde?
- O astfel de măsură, de a numerota arborii, ţine deja de decizia autorităţii locale. Noi nu vom cere asta, ci pur şi simplu vom impune ca spaţiile verzi să nu fie folosite în alte scopuri. În plus, cele două ţinte obligatorii, de 20 şi 26 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor până 2010 şi, respectiv, 2013, cred că îi vor obliga pe edili să extindă spaţiile verzi, nu să le reducă.

- În Bucureşti, care este în prezent media de spaţiu verde pe cap de locuitor?
- În jur de 9,5 metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de bucureştean.

- Cum a rămas cu Canalul Bîstroe, în urma recentei întâlniri a preşedintelui Băsescu cu preşedintele Ucrainei?
- Au acceptat să se vorbească doar despre convenţiile internaţionale. Iniţial nu au vrut să includă subiectul pe ordinea de zi.

- Şi a fost vreun câştig pentru negocieri?
- De la nimic s-a ajuns la puţin peste zero.