Jaap Werner: „Orice olandez care soseşte în România vede că oamenii de aici nu respectă natura“

Ambasadorul Ţărilor de Jos la Bucureşti spune că frumuseţea arhitecturală aparte a României este urâţită de lipsa de grijă faţă de mediu pe care o dovedesc cetăţenii. Jaap Werner este de părere că în România lipsesc modelele şi efortul decidenţilor de a creşte responsabilitatea cetăţenilor faţă de mediu.

Adevărul: Ce crede un străin când vede câmpurile pline de gunoaie de la noi?

Jaap Werner: E o întrebare uşoară, dar cu greu pot să găsesc cuvinte potrivite pentru un răspuns... Orice olandez venit în România observă imediat că oamenii de aici nu respectă natura. Oraşele şi satele au o frumuseţe arhitecturală aparte, dar sunt urâţite de lipsa de grijă a locuitorilor.

Acelaşi lucru e valabil şi în afara oraşelor. România este, fără îndoială, o ţară frumoasă, cu peisaje superbe, dar după ce oamenii merg şi savurează mititei la grătar, în urma lor rămân foarte multe gunoaie. Dacă ar dori să meargă din nou la iarbă verde, chiar ei înşişi ar fi deranjaţi de mizeria pe care ar găsi-o. Lipsa de respect faţă de natură nu e o atitudine prea înţeleaptă.

Deci avem ce învăţa de la olandezi?

Da, mai ales din greşelile noastre. De pildă, România este confruntată adesea cu inundaţii. Cum Ţările de Jos au avut adesea probleme legate de revărsarea apelor, am vrea să împărtăşim experienţa pe care am dobândit-o. Ar fi păcat ca şi alte ţări să facă greşelile pe care le-am făcut noi, de-a lungul timpului. Cred că tot ceea ce am descoperit în privinţa managementului zonelor costiere inundabile e foarte util astăzi, în contextul nevoii de adaptare la fenomenul de încălzire globală.

Evitaţi problema gunoaielor?

Nu. În mod cert autorităţile ar trebui să organizeze şi să promoveze operaţiuni ample de curăţire. Exemplul personal şi alocarea de fonduri către această direcţie ar putea rezolva multe.

Acum 30 de ani reciclam sticlele şi hârtia. Acum ce ne lipseşte: o legislaţie bună sau voinţa de a o aplica?

Sincer, nu cunosc în detaliu legislaţia de mediu pe care o aveţi. Poate că e bună... Observ doar că lipsesc modelele şi efortul liderilor de a creşte responsabilitatea cetăţenilor faţă de mediu. Problemele legate de natură trebuie să devină subiecte importante în agenda tuturor.

Din câte am auzit vorbindu-se despre izolarea termică a locuinţelor, aş putea spune că politicienii fac deja primii paşi în acest sens. Dar implicaţiile sunt în ambele sensuri. Românii trebuie să le pretindă liderilor măsuri de protajare a mediului. Dacă oamenii le vor cere, pentru a obţine voturi, politicienii se vor conforma.

Care dintre următoarele probleme ar trebui să fie prioritare pentru România: gunoaiele, economia de energie sau protecţia împotriva inundaţiilor?

Toate sunt necesare şi de aceea vorbim adesea de “pachete de măsuri”. Trebuie să se acţioneze în paralel, pe mai multe “fronturi”. Sunt soluţii pentru toate problemele. De pildă, managementul deşeurilor poate fi chiar o afacere profitabilă. Programul de izolare termică a imobilelor e un proiect bun. Economisind energia se reduc consumurile de combustibili fosili şi, desigur, scade poluarea. Dar mai sunt multe de făcut în legătură cu decontaminarea solurilor, de pildă. Sunt fonduri europene alocate acestui domeniu şi e păcat să nu fie utilizate.

Investitorii olandezi ar risca să-şi dezvolte afaceri în România, acum, în timpul crizei?

Criza este o oportunitate. Ea oferă ocazia unor schimbări economice şi politice care altfel ar fi acceptate mai greu. Afaceriştii olandezi au experienţă în domeniul atragerii de fonduri europene şi pot juca, fără îndoială, un rol important.

Energia, temă importantă

Adevărul: Cât de “verde” este România, văzută de la Bruxelles?

Jaap Werner: Din câte ştiu, energia e principalul subiect al politicii externe a României. Mă refer aici la lupta pentru platoul Mării Negre şi la negocierile privind transportul şi distribuţia gazelor naturale din import. E limpede că energia este un subiect important pentru români. Până în 2020, toate ţările membre trebuie să producă 20% din energie din surse regenerabile. Ţara dumneavoastră îndeplineşte deja acest criteriu. Şi mai sunt şi alte lucruri pozitive.

E un subiect important şi pentru că facturile românilor sunt mari. Credeţi că vom rămâne fără termocentrale, pentru că poluează prea mult?

România face parte dintr-un experiment european ce vizează stocarea dioxidului de carbon, la care participă şi specialişti olandezi. Un succes în acest domeniu ar asigura funcţionarea termocentralelor pe cărbune încă mulţi ani de-acum înainte.

Diplomat de profesie

Ambasadorul Ţărilor de Jos la Bucureşti, domnul Jaap Werner, a împlinit 50 de ani pe 7 martie 2009. El s-a născut în oraşul olandez Zweeloo şi a absolvit Colegiul Wassenaar.

A studiat Drept Internaţional Public la Universităţile din Leiden şi Geneva. A intrat în diplomaţie în 1985, ca ataşat comercial în cadrul Ambasadei olandeze din Danemarca.

În România se află din august 2005, ca ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al ţării sale la Bucureşti.

Jaap Werner este căsătorit cu Soraya Mackertich şi au împreună doi copii: Philippe (născut în 1988) şi Nadine (născută în 1992).

Ocupaţii favorite în afara profesiunii: sport şi turism.

Întrebat despre defectele mass-mediei româneşti, Werner a spus: „Rolul presei nu este doar de a critica. Prezentarea unor întâmplări pozitive poate fi interesantă, mai ales dacă stârneşte în oameni ambiţia de a imita modele de succes”.