Un angajat al Ministerului Mediului a conceput un ecoghid pentru funcţionarii publici
Comportamentul ecoresponsabil al funcţionarilor reduce consumul de energie, hârtie şi apă din instituţie. Andrei Banu, un funcţionar de la Unitatea de Politici Publice din Ministerul Mediului, a conceput un ecoghid pentru angajaţi sau turişti, prin care vrea să schimbe mentalităţile cu privire la folosirea resurselor pe care aceştia nu le plătesc personal.Lucrează la Ministerul Mediului de jumătate de an, dar a vrut să facă ceva pentru protecţia mediului. Cum ministerul ar trebui să dea tonul în ecologie, Andrei Banu s-a gândit că funcţionarii de aici ar putea fi un exemplu de urmat în privinţa consumului de resurse. Andrei a scris cele două ghiduri într-un limbaj simplu, destul de convingător.
Ghidul ecofuncţionarului prezintă instrumente practice simple, la îndemâna fiecărui funcţionar public sau a oricărui cetăţean, pentru a reduce impactul negativ asupra mediului, prin susţinerea unui consum moderat.
„Orice gest cât de mic de limitare a consumului şi a risipei poate contribui semnificativ la reducerea consumului din instituţii“, arată Andrei Banu. El spune că, pentru a avea un comportament ecoresponsabil, trebuie ca, la nivel de individ, să ne schimbăm mentalităţile şi obiceiurile.
„Trebuie să fim conştienţi că în fiecare zi, la locul nostru de muncă, în administraţia publică, avem ocazia să reducem impactul negativ generat de activităţile noastre asupra mediului“ , mai spune Andrei.
În privinţa apei, funcţionarii trebuie să închidă robinetul în timp ce folosesc săpunul şi să se asigure că nu există scurgeri suplimentare de la robinet. Potrivit ecoghidului, funcţionarul public va folosi apa caldă numai dacă e strict necesar, iar atunci când o face, va regla nivelul apei.
Birourile, orientate spre fereastră
Pentru un consum redus de energie, birourile din instituţiile publice ar trebui
plasate perpendicular în faţa ferestrei, pentru a beneficia de lumina naturală. Ferestrele ar trebui şterse în mod regulat. Funcţionarii ar trebui să folosească ciornele în activitatea lor de zi cu zi, iar colile ar trebui imprimate alb-negru şi în format faţă-verso.
„Adoptând un comportament ecoresponsabil la locul de muncă, putem oferi un exemplu de urmat, pentru a lăsa moştenire generaţiilor viitoare un mediu înconjurător sănătos“, consideră Andrei Banu.
În opinia acestuia, comportamentul ecoresponsabil este o stare de spirit care se referă, în primul rând, la adoptarea unor gesturi mici, dar cu efect mare.
Funcţionarul spune că ecoresponsabilitatea ar trebui să reprezinte angajamentul pe care îl ia fiecare angajat din sistemul public în parte, dar şi instituţia ca atare în privinţa limitării producerii de gaze cu efect de seră, poluanţi, deşeuri sau ape uzate.
Angajaţii sistemului public vor veni la serviciu cu transportul în comun sau vor folosi un singur autoturism personal cu care vor călători mai mulţi colegi.
Ghid schematic pentru turişti
Ghidul ecoturistului a ieşit pe piaţă la sfârşitul lunii martie, iar până acum, a fost adoptat de mai multe organizaţii neguvernamentale cu activitate în domeniu. Multe dintre instituţiile publice au adoptat ghidul şi l-au pus pe paginile proprii de internet.
„Am vrut să fie un ghid schematic, pentru a fi uşor de înţeles şi uşor de adoptat de către cetăţeni. Pentru asta, am folosit un limbaj laconic“, arată Andrei Banu. El susţine că un astfel de ghid era necesar, mai ales fiindcă, în ultima vreme, sectorul turismului s-a dezvoltat rapid şi creşterea numărului de turişti nu face decât să exercite o influenţă crescută asupra mediului înconjurător.
„În momentul de faţă, trebuie să ne gândim că resursele existente la nivel mondial sunt limitate, poluarea mediului înconjurător este într-o continuă creştere, în timp ce sute de milioane de oameni trăiesc în sărăcie, nu au acces la apă potabilă şi electricitate, existând riscul dispariţiei a numeroase specii de plante, animale şi peşti“, motivează Andrei conceperea ghidului.
Curăţenia, arma principală a ecoturistului
În vacanţele sale la munte, turistul român ar trebui să ia cu el în drumeţii saci de plastic pentru gunoi şi să arunce gunoiul numai în locuri special amenajate. De asemenea, focul ar trebui aprins numai în spaţiile permise. Un ecoturist ar trebui să anunţe imediat autorităţile despre orice accident ecologic sau act de braconaj.
La mare, ecoturistul ar trebui să păstreze curăţenia pe plajă şi să folosească locurile special amenajate pentru depozitarea gunoiului. Fie că merge la munte, la mare sau în mediul rural, ecoturistul va utiliza pe cât posibil bicicleta, trenul sau autocarul şi cât mai puţin autoturismul personal.
Pentru a avea un comportament ecoresponsabil, în vacanţă, românii trebuie să-şi schimbe mentalităţile şi obiceiurile.
„Dacă suntem conştienţi în fiecare zi de vacanţă de acţiunea noastră asupra mediului, atunci avem ocazia să reducem impactul negativ asupra mediului generat de activităţile noastre“, conchide Andrei Banu.
Inginer chimist convertit în ecologist
Andrei Banu (foto) e inginer chimist francofon, cu stagii de pregătire în Franţa. A lucrat la Institutul de Cercetări Chimice Bucureşti, de unde a plecat, ca cercetător stagiar, la Universitatea Louis Pasteur din Strasbourg.
De aici, a venit în România, unde a lucrat la un laborator pentru controlul reziduurilor de pesticide al Ministerului Agriculturii. În 2006, a lucrat la Institutul Naţional de Administraţie. Anul trecut, a lucrat la Prefectura Regiunii Aquitaine-Bordeaux, unde a fos stagiar în domeniul fondurilor structurale.





















* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.
Trimite Anuleaza