Gheorghe Cristea, cercetător Ştiinţific: De trei ori aur pentru o eoliană inventată de cercetători români

Gheorghe Cristea este unul dintre autorii unei invenţii care ar putea revoluţiona infrastructura în materie de energie a vântului. Eoliana medaliată cu aur la trei competiţii internaţionale este silenţioasă, porneşte la o viteză a vântului foarte redusă şi poate fi amplasată oriunde.

Cu rotorul eolian inventat aţi obţinut medalia de aur oriunde aţi fost. Care sunt avantajele lui?

Invenţia se referă la un rotor eolian pentru vânt cu intensitate redusă, destinat a se folosi ca subansamblu principal la turbinele eoliene. „Rotorul eolian pentru vânt cu intensitate redusă” (REVIR) a câştigat medalia de aur în 2006, la Bucureşti şi la Bruxelles, iar anul acesta a obţinut tot aurul, cu felicitările juriului, la Salonul Internaţional al Invenţiilor de la Geneva.

Sunt mai multe motive pentru care acest tip de rotor a fost atât de apreciat. În primul rând, nu face deloc zgomot, ceea ce este foarte important, pentru că poluarea fonică reprezintă unul dintre marile dezavantaje ale sistemelor eoliene. Apoi, din încercările preliminare, am reuşit să constatăm că, la un diametru de trei metri, REVIR începe să se învârtească şi la o viteză a vântului de 0,5 metri pe secundă, o viteză extrem de redusă având în vedere că cele mai multe eoliene pleacă la o viteză a vântului de peste 2 metri pe secundă.

Prin urmare, aceasta poate fi folosită şi în Bucureşti, unde cele clasice nu prea ar face faţă. Apoi mai are un avantaj. Nu trebuie scoasă din vânt, pentru că iese singură. Cele mai multe eoliene trebuie scoase din vânt deoarece, în momentul în care acesta este foarte puternic, eoliana se supraturează şi se poate strica. Mai are şi un principiu tehnic de volant, ceea ce înseamnă că, la o anumită turaţie, REVIR nu simte variaţii de vânt, ci păstrează o turaţie relativ constantă. La eolienele clasice, acest lucru nu este posibil în momentul de faţă.

Pentru ce locaţii a fost creat?

Rotorul eolian a fost creat pentru a intra în zona albă, adică acolo unde nu funcţio­nează celelalte tipuri de eoliene. În principiu, poate fi amplasată oriunde. Noi când ­ne-am apucat de treabă, ne-am gândit să eliminăm nişte dezavantaje de care eolienele clasice se lovesc în general.

Câţi oameni au lucrat la crearea acestui rotor şi cât timp?

Am lucrat şase persoane, iar ca timp, aproximativ doi ani. Am lucrat la el în timpul nostru liber, în afara sarcinilor de serviciu. Pot spune că am făcut-o din pasiune.

Ce intenţionaţi să faceţi mai departe?

Noi ne aflăm acum în stadiul de model experimental. Prototipul executat este în prezent testat, fiind executate şase diametre de rotor de dimensiuni diferite (0,3; 0,5; 1; 1,5; 2; 3 metri). Rotorul este cu totul şi cu totul deosebit. În urma acestor experimentări, trebuie reluat de la tot ce s-a calculat până acum în materie de eoliene.

Până în prezent, toate tipurile de eoliene păstrau acelaşi profil aerodinamic. Modelul lor a fost preluat din zona elicelor pentru avion. Şi rotorul nou are profil aerodinamic, dar el este ascuns, este mascat, este alt­fel făcut şi este foarte uşor de construit. Nemţii au numit acest tip de rotor „roată adaptivă”, deoarece poate fi folosit la foarte multe aplicaţii.

În momentul acesta, brevetul este acordat. Noi avem în plan ceva deosebit, la care lucrăm în momentul de faţă. Încercăm să evităm stocarea de energie, ca să nu mai fie nevoie de acumulatori. Numai cu noul tip de rotor se poate realiza acest lucru.

Fişa tehnică a rotorului

Rotorul eolian este destinat a se folosi ca subansamblu principal la turbinele eoliene cu rol de a converti energia vântului în energie mecanică de rotaţie.

Rotorul este alcătuit dintr-un ax şi o flanşă pe care sunt montaţi nişte suporţi. Palele semicirculare sunt dispuse sub forma unor solzi de peşte pe suporţii de fixare.

Invenţia prezintă mai multe avantaje, printre care: obţinerea unui moment de rotaţie (cuplu) la ax mare, la viteze de vânt mici.

Acesta prezintă, în plus, rezistenţă aerodinamică redusă, forţă portantă mărită, randament de conversie îmbunătăţit.

Noul rotor eolian este silenţios, se poate construi foarte uşor şi poate fi întreţinut facil.

Uz casnic

Pe acoperişul Institutului de Cercetări Electrotehnice (ICPE) este amplasat un prototip REVIR care este supus unor teste.Acesta produce energia electrică pentru funcţionarea câtorva becuri amplasate în interiorul clădirii.

Bucureştiul este o zonă în care vântul bate cu intensitate redusă. Cu toate acestea, rotorul eolian REVIR, cu plăcuţe în forma unor solzi de peşte, se învârteşte.

Eliminarea punctelor vulnerabile

Eolienele utilizează energia vântului pentru producerea de electricitate. Vântul face ca elicele să se învârtească în jurul unui ax. Acest ax este conectat la un generator care furnizează curentul electric. La scară industrială, eolienele produc între 50 şi 750 de kilowaţi. Eolienele de mici dimensiuni furnizează mai puţin de 50 de kilowaţi, acestea din urmă putând fi amplasate pe acoperişul caselor.

Dezavantajele energiei eoliene

Deşi energia vântului reprezintă una dintre alternativele la utilizarea combustibililor fosili, aceasta prezintă şi o serie de dezavantaje.

“Principalele dezavantaje ale energiilor regenerabile sunt legate de faptul că nu sunt disponibile tot timpul zilei”, a precizat fizicianul Dan I. Teodoreanu, directorul Centrului Surse Noi de Energie din cadrul Institutului de Cercetări Electrotehnice, co-autor al invenţiei REVIR.

Eolienele mai prezintă o serie de inconveniente. Cele mai multe dintre ele sunt foarte zgomotoase, iar poluarea fonică produsă de acestea poate deveni o problemă pentru vecini. Păsările pot muri dacă se lovesc de elicele eolienelor. În plus, în cazul fermelor eoliene, aceste mori de vânt pot fi o sursă de ceea ce se numeşte poluare a peisajului.

Un alt dezavantaj remarcabil ţine de o anumită intensitate a vântului, pentru că cele mai multe dintre generatoarele eoliene nu pot produce electricitate dacă vântul nu bate tare. Odată cu inventarea REVIR-ului, unele dintre aceste probleme par a fi rezolvate.
“Noi, când ne-am apucat de treabă, ne-am gândit să eliminăm nişte dezavantaje de care eolienele clasice se lovesc în general”, a spus Gheorghe Cristea.

Principalele dezavantaje ale energiilor regenerabile sunt legate de faptul că nu sunt disponibile tot timpul zilei

Dan I. Teodoreanu, fizician