Gheaţa preistorică din Antarctica, barometrul încălzirii globale

Cercetătorii europeni au descoperit că gheaţa din mai multe locuri antarctice arată cum a fost clima în urmă cu sute de ani. O echipă de specialişti din zece ţări europene a primit de

Cercetătorii europeni au descoperit că gheaţa din mai multe locuri antarctice arată cum a fost clima în urmă cu sute de ani.

O echipă de specialişti din zece ţări europene a primit de curând premiul "Descartes", acordat de Comisia Europeană, pentru descoperirile privind schimbările climatice. Oamenii de ştiinţă au studiat cuburile de gheaţă, extrase de la o adâncime de 3.000 de metri, din Antarctica, şi au văzut că încălzirea planetei de acum 800.000 de ani era mult mai lentă decât cea din prezent.

Cercetările au început în urmă cu 15 ani, când a luat naştere Proiectul European pentru cercetarea gheţii din Antarctica. Atunci a făcut prima expediţie în Antarctica. La început, oamenii de ştiinţă s-au limitat să cerceteze schimbările climei din urmă cu 125.000-145.000 de ani, crezând că gheaţa poate furniza informaţii relevante numai din acea perioadă. "Studiind cuburile de gheaţă, ne-am dat seama că putem să reconstituim temperatura, rata precipitaţiilor, compoziţia atmosferică, iar raportul dintre oxigen şi azot să-l folosim ca referinţă pentru eşantioanele studiate de noi", ne-a spus Hubertus Fischer, director de proiect şi cercetător la Institutul Polar "Alfred Wegener" din Germania.

Forarea gheţii s-a făcut numai vara

El arată că, după ce oamenii din echipa lui au forjat în adâncime, şi-au dat seama că formaţiunile de gheaţă pot dezvălui mult mai multe informaţii despre clima din urmă cu milioane de ani. Aşa că au început să studieze alte două sectoare: "Dome C", situat în Oceanul Indian, şi "Dronning Maud Land" din Oceanul Atlantic. "Mediul de acolo ne era străin şi foarte ostil. Am putut să forăm numai în timpul celor trei luni de vară antarctică. În restul timpului, era cumplit de frig", povesteşte profesorul Hubertus.

Toate echipamentele au trebuit aduse cu vapoarele şi apoi transportate pe gheaţă până la locul unde urma să se facă măsurătorile. "Te simţeai de parcă erai rupt complet de lume. În interior, tărâmul Antarcticii e ca un deşert rece. Fiecare despicătură a gheţii e un pericol constant. Dar e într-adevăr frumos şi foarte liniştitor", povesteşte Fischer.

Fierul a fixat dioxidul de carbon în oceane

Un alt rezultat spectaculos din timpul cercetărilor arată că praful e un element important pentru magnitudine, care e mult mai mare din timpurile glaciare comparativ cu perioadele mai calde. Acest praf conţine şi fier, iar împreună cu el a fost capabil să fertilizeze biosfera marină, mai exact să fixeze dioxidul de carbon în Oceanul sudic. În plus, modelările făcute în cadrul proiectului arată că fierul conţinut în praf nu face decât să reducă concentraţia de CO2.

Premiul va fi investit în cercetare

Echipa a primit 1,3 milioane de euro în cadrul premiilor pentru ştiinţă şi cercetare, pe care îi va investi tot în cercetarea din Antarctica. Ei vor să studieze clima de acum 900.000 de ani pentru că atunci a avut loc clar o schimbare climatică.

"Vom folosi premiul pentru a organiza inclusiv întâlniri anuale cu studenţii şi cu oamenii de ştiinţă, astfel încât să menţinem colaborarea internaţională. E foarte important să putem şti ce s-a întâmplat în urmă cu aproape un milion de ani, pentru că de atunci un ciclu interglaciar durează cam 100.000 de ani, dar înainte dura numai 40.000 de ani. Numai studiul gheţii ne poate explica diferenţa", a mai spus Hubertus Fischer.

>> Gheaţa din Antarctica arată că azi dioxidul de carbon şi metanul sunt la cele mai mari niveluri din ultimii 800.000 de ani. Emisiile cu efect de seră au crescut cu 30% faţă de ultimele înregistrări Hubertus Fischer,
cercetător german

Apogeul căldurii a fost la sfârşitul perioadei calde

Experimentele făcute la Centrul European din Hamburg printr-un model general de circulaţie combinat cu izotopi de apă pentru diverse stagii climatice arată că temperatura de la suprafaţa Antarcticii a fost de aproximativ 15 grade Celsius în ultimii 800.000 de ani, variaţiile fiind de la -10,3 grade Celsius până la +4,5 grade.

"În ciuda diferenţelor aparent mari, sunt de fapt numai câteva înregistrări de temperatură importante în Dome C, Vostoc şi Dome F, care arată că există similarităţi între partea de est şi cea de vest ale Antarcticii. Acum avem confirmarea că perioadele interglaciare se caracterizează prin mai puţină căldură decât ultimele patru cicluri climatice", spune Hubertus Fischer. Apogeul temperaturii crescute a fost înregistrat la sfârşitul perioadei calde, în contrast cu cele mai recente interglaciaţiuni, când acesta apărea la început.