Fermierii încep să planteze păduri pentru a-şi proteja culturile agricole

Proprietarii din Vrancea care şi-au plantat perdele forestiere de protecţie a terenurilor spun că au înregistrat o creştere semnificativă a producţiei agricole. Producătorii agricoli îşi împrejmuiesc proprietatea cu arbori. Hoţii de lemn sunt principalii duşmani ai noilor plantaţii.

Petrică Azoiţei, deţinătorul fermei SC Agroind SA din satul Doaga, Focşani, are în proprietate 720 de hectare de pământ. În 1992 şi 1993 a plantat perdele forestiere de plopi canadieni pe 550 de hectare de teren agricol, cu ajutorul subvenţiilor de la stat. În prezent, producţia sa de porumb, grâu, rapiţă, orz şi soia este cu circa 20% mai mare decât producţia celorlalţi fermieri din zona Vrancei. Oprirea vânturilor puternice este principalul rol pe care perdelele forestiere îl au în protecţia terenurilor agricole.

Defrişarea, cea mai mare problemă a fermierilor

Azoiţei spune că un dezavantaj al acestor fâşii de protecţie constă în atragerea insectelor dăunătoare. „Toate gâzele se duc în pădure. Pentru stropirea plantaţiilor cu insecticide ni s-a tot promis că ni se dă un elicopter, însă nu am obţinut nimic niciodată. Am luat elicopter din banii noştri”, mai spune fermierul.

Cea mai mare problemă a producătorilor însă este defrişarea suprafeţelor plantate cu arbori. „Rromii vin în gaşcă, folosesc telefoanele mobile pentru a comunica între ei, pândesc paznicii şi spun «numai vino aici, că te tai cu toporul». Aşa că defrişează copacii în plină zi, după care noaptea se întorc şi ridică ce-au tăiat ziua”, spune Azoiţei.

Fermierul plăteşte doi paznici, dar în ultima vreme apelează la ajutorul Poliţiei atunci când e pericol de furt. „Poate aşa îi mai speriem. Cu doi ani în urmă, am mers cu Poliţia la cei pe care îi bănuiam că au tăiat copacii, am găsit lemnul în curte şi i-am dat în judecată, au fost nevoiţi să plătească amenda. Poate o să ajungem la un liman cu Jandarmeria silvică pe care vrea statul să o înfiinţeze.

E trist ceea ce vedem în România pentru că planuri pentru combaterea defrişărilor s-au făcut şi în 1991, şi acum cinci ani şi tot nu se materializează”, spune cu regret Azoiţei. Din păcate, el nu este singurul producător care se luptă cu această problemă.

Culturile protejate de copaci rezistă la îngheţ

Grigore Constantin, directorul fermei SC Agroserv Grig SRL din zona Măicăneşti, Focşani, spune că şi pe terenul lui s-a defrişat în mod barbar, lucru care a generat rărirea perdelelor forestiere.

„Nu pot face faţă acestei probleme. Este o realitate pe care n-avem cum să o negăm şi nu ştiu cum se va rezolva. Singura mea mulţumire este creşterea producţiei proprii, care se datorează împăduririlor pe care le-am făcut de-a lungul terenurilor agricole”, spune fermierul. 

Arborii apără terenurile agricole de intemperii

În acest sens, Dinu Constantin, un alt producător agricol din Focşani, susţine că în anii în care au fost geruri puternice, perimetrele agricole înconjurate de arbori şi arbuşti au fost singurele care n-au suferit de îngheţ.

Împădurirea terenurilor, o necesitate

„Pădurile nu sunt repartizate uniform pe tot teritoriul ţării. În zona de munte se află 40% din suprafaţa totală de păduri, în zona de deal 54%, iar în câmpie, unde sunt necesare pădurile pentru protejarea culturilor agricole şi pentru remedierea deşertificărilor, sunt doar şase procente de teren acoperit cu păduri”, ne-a spus Bogdan Neculai, fost inginer silvic la Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice.

Potrivit acestuia, o soluţie constă în împădurirea parţială a suprafeţelor agricole cu perdele forestiere, mai ales în zona de câmpie. „Nu e o invenţie. Perdelele forestiere datează din secolul al XVII-lea, când danezii au început perdeluirea terenurilor ca să-şi apere proprietăţile. În Rusia, America, Germania, la începutul anilor ’80 s-au întocmit planuri pentru cercetarea şi extinderea terenurilor cu perdele forestiere”, spune acesta. 

Potrivit fostului silvicultor, în România perdeluirea forestieră a început în 1870, în Bărăgan. Între 1906 şi 1935 s-au împădurit cu perdele forestiere peste 5.000 de hectare în zona Dobrogei, iar în 1960 România ajungea pe locul doi în lume în ceea ce priveşte cercetarea şi amplasarea perdelelor forestiere. După ce ne-a făcut un scurt istoric al perdelelor, Bogdan Neculai ne mărturiseşte că nu poate să-şi explice cum de au dispărut miile de hectare de perdele forestiere plantate atunci.

Mărirea fondului forestier

Potrivit Planului Naţional de Dezvoltare Rurală, în următorii patru ani suprafaţa împădurită a ţării trebuie să crească, prin bani de la bugetul de stat şi fonduri structurale, de la 27%, cât este în prezent, până la 30%. Potrivit directorului general Romsilva, acest lucru înseamnă că este nevoie ca România să-şi extindă fondul forestier cu două milioane de hectare până în 2035, respectiv cu circa 80.000 de hectare pe an. Anul acesta, Romsilva şi-a propus să împădurească peste 15.000 de hectare în fondul forestier al statului.

Cheltuielile vor fi suportate de stat

Programul naţional pentru înfiinţarea perdelelor forestiere a fost elaborat încă din anul 2004. Potrivit actualului ministru al Agriculturii, Ilie Sârbu, acţiunile nu au fost demarate nici până în prezent pentru că nu a putut fi încă realizată etapa de identificare a proprietarilor pe ale căror terenuri urmează să se planteze perdelele forestiere şi  de obţinere a acordului acestora.

“Mai mult, proprietarii de terenuri agricole sunt foarte reticenţi la acţiunea de realizare a perdelelor forestiere din cauza divizării proprietăţilor funciare, a limitării accesului la proprietăţi, în unele cazuri şi a temerei că prin înfiinţarea acestor perdele proprietarii îşi vor pierde dreptul de proprietate asupra terenurilor respective”, a mai spus Sârbu.

Statul va expropria terenuri

Pentru obţinerea acordurilor de la proprietarii de terenuri agricole pentru împăduriri, din 2008 noua lege prevede administrarea perdelelor forestiere prin ocoalele silvice şi asigurarea finanţării lucrărilor de la bugetul de stat. Dacă proprietarii nu sunt de acord cu amplasarea perdelelor, statul îşi asumă dreptul de expropriere pentru cauză de utilitate publică.

Primele perdele forestiere au fost înfiinţate în Danemarca

Mărirea suprafeţei de păduri a României este o prioritate naţională, motiv pentru care Ministerul Agriculturii a elaborat un proiect de lege în vederea urgentării procedurilor de expropriere a terenurilor pe care se vor realiza perdele forestiere de protecţie.

Directorul departamentului pentru Dezvoltare Forestieră din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR), Ciprian Pahon, declara în luna noiembrie 2008 că este avută în vedere o suprafaţă de 22.000 de hectare ce urmează să fie acoperită cu perdele forestiere de protecţie a culturilor agricole.

830 de lei este compensaţia pe care statul o dă proprietarilor de teren agricol, pentru împădurirea unui hectar

Insuficient

În prezent, pe teritoriul României există aproximativ 5.000 de hectare de perdele forestiere, din care 1.100 de hectare au fost realizate în perioada 2000-2008.