Fermierii, „cruciaţii mediului“

Agricultura modernă de tip industrial afectează grav mediul înconjurător şi pe săracii lumii, avertizează oamenii de ştiinţă

Un raport al UNESCO, dat publicităţii ieri, la Paris, subliniază necesitatea unor schimbări radicale în modul de practicare a agriculturii, cu scopul de a evita criza alimentelor, creşterile mari de preţuri şi problemele de mediu. Documentul arată că actualele practici din agricultură nu mai pot continua, milioane de oameni fiind ameninţaţi de spectrul foamei şi sărăciei din cauza umflării preţurilor la alimente. O soluţie, arată studiul, este încurajarea agriculturii tradiţionale şi ecologice a micilor fermieri, care trebuie să supravieţuiască în faţa agriculturii de tip industrial, care degradează grav terenurile.

Raportul se bazează pe un studiu extrem de elaborat, realizat în decurs de trei ani de 400 de oameni de ştiinţă, experţi şi reprezentanţi ai guvernelor din ţări industrializate şi ţări în curs de dezvoltare. Studiul a fost coordonat de organizaţia Evaluarea Internaţională a Ştiinţelor Agricole şi Tehnologiei de Dezvoltare (IAASTD), prezidată de Bob Watson, fost preşedinte al Comisiei Internaţionale pentru Schimbări Climatice (IPCC). Watson a declarat pentru „New Scientist” că doreşte ca IAASTD să devină pentru agricultură ceea ce IPCC este pentru încălzirea climatică.

Fermierii, gardieni ai naturii

Realizatorii studiului cer acţiuni urgente la nivel mondial, avertizând că preţurile alimentelor de bază vor continua să crească din cauza cererii crescânde din partea unor ţări uriaşe precum China şi India. Ei amintesc că preţul la soia şi grâu a crescut deja cu 87 şi, respectiv, 130 la sută din martie 2007 şi până în prezent. În opinia lor, fermierii ar trebui să devină „gardieni ai naturii” şi „cruciaţi în bătălia împotriva încălzirii climatice”.

Ei recomandă standarde mai bune în protejarea resurselor şi aplicarea metodelor ecologice în agricultură, inclusiv prin micşorarea distanţei dintre producător şi consumator. Raportul atrage atenţia că aşa-numitele progrese ale agriculturii moderne au costuri sociale şi de mediu extrem de ridicate. Spre exemplu, arată oamenii de ştiinţă, 35% din suprafeţele agricole de pe glob au suferit un proces de degradare severă din cauza modului agresiv în care se face agricultura.