"Educaţia copiilor, şansa de a avea un mediu curat"

Gheorghe Fometescu, directorul APM Gorj, crede că România va fi cândva o ţară fără gunoaie Din anul 2001 până în prezent, Gheorghe Fometescu a fost inspector-şef, apoi director

Gheorghe Fometescu, directorul APM Gorj, crede că România va fi cândva o ţară fără gunoaie

Din anul 2001 până în prezent, Gheorghe Fometescu a fost inspector-şef, apoi director executiv în cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Gorj. El s-a născut în acest judeţ, în comuna Călceşti, şi a absolvit Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare, din cadrul Universităţii "Nicolae Bălcescu" din Bucureşti. Promotorul a numeroase acţiuni împreună cu elevii judeţului, Gheorghe Fometescu e convins că şansa noastră de a avea un mediu curat sunt copiii.

- Credeţi într-o Românie curată?

- Dacă nu aş crede într-o Românie curată, în şansa ţării noastre de a deveni una curată, ar însemna că nu cred în munca pe care o fac de ani buni în domeniul protecţiei mediului. Ar însemna să spun că miile de oameni care lucrează în România pentru mediu muncesc în zadar. Lucrurile s-au mişcat şi există deja baza necesară ca România să ajungă într-o zi o ţară curată.

Protecţia mediului este, probabil, cel mai sensibil domeniu la care România mai are de lucru şi asta pentru că, mai mult ca oriunde, noi ne luptăm, în primul rând, cu mentalitatea, cu educaţia pe care am primit-o. Noi avem acest rol extrem de delicat de a-i face pe oameni să regândească lucrurile de la simplul gest de a arunca un pet pe geamul maşinii până la a deversa reziduuri într-o apă. Şi vorbesc aici de lucruri elementare în protecţia mediului care ţin de fiecare dintre noi.

Abia după ce vom trece de această fază, care mie mi se pare vitală, putem vorbi de politici de mediu, strategii şi măsuri guvernamentale. Fără acel suport minim care ţine de educaţie nu pot fi aplicate şi nu vor da rezultate. Prin tot ce facem încercăm să convingem cât mai mulţi oameni să-şi dorească un mediu curat pentru ţara în care trăim. Pe lângă strategiile elaborate la nivel naţional de autorităţile centrale, fiecare dintre noi încercăm să "mişcăm" lucrurile la nivel local, în funcţie de specificul fiecărui judeţ.

- În ultimul timp aţi implicat şi copiii în acţiunile legate de mediu. De ce?

- Am convingerea că tinerii, şi în mod special copiii, sunt şansa noastră de a avea un mediu curat. Nu ne permitem să nu profităm de capacitatea lor de a învăţa, de "inocenţa" lor în ceea ce priveşte atitudinea faţă de natură.

Absolut toate campaniile pe care Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj le desfăşoară au ca public-ţintă copiii. Sunt extrem de receptivi, iar ce vor învăţa acum vor aplica toată viaţa. Campaniile pe care le organizăm cu elevii în judeţul Gorj au luat forma unor concursuri interşcolare pe teme de mediu, lucru care îi stimulează pe copii. Ei au deja o "cultură generală" de mediu care o depăşeşte cu mult pe cea a adulţilor.

- Ce v-a impresionat la occidentali?

- Am călătorit în mai multe ţări, dar, la ultima vizită în Germania, pot spune că am rămas uimit de cum arată o termocentrală ecologică din această ţară. Când m-am întors, chiar am făcut o afirmaţie care a stârnit vâlvă în presa locală. Am spus atunci că în termocentralele din Germania era o curăţenie ca în prefectură, la noi, şi nici măcar nu se vede pe unde intră cărbunele în cuptoare.

Dacă ar fi să comparăm cu ce este în România, la Rovinari, spre exemplu, se poate spune că suntem mult în urmă. La noi în judeţ, gradul de poluare a aerului este mult mai scăzut ca în 2001, însă nu este suficient. La termocentrala respectivă nu se vedea nici fumul ieşind pe furnale. Pe viitor, după ce o să terminăm de cheltuit banii pe care i-am primit până acum pentru ecologizare, o să se creeze şi la complexurile de la noi din judeţ condiţii asemănătoare, însă mai trebuie să treacă ceva timp.

Mai avem de lucrat la acest capitol. De asemenea, în anul 2004 am avut privilegiul de a primi o bursă în Suedia. Am participat la un concurs internaţional şi am câştigat această bursă, fapt ce mi-a permis ca timp de o lună să fiu alături de 24 de specialişti din întreaga lume, la un curs pe problemele de mediu. La acel moment, am fost sigurul din România care a beneficiat de astfel de cursuri, fiindcă Gorjul deţine multe deşeuri energetice şi miniere, şi probabil că acest lucru a contribuit pentru alegerea la bursă.

De altfel, în judeţul nostru s-a început de ani buni colectarea selectivă a deşeurilor şi este un alt lucru care a dat greutate dosarului pe care l-am depus. Cu ocazia acestei vizite am avut parte şi de o experienţă personală deosebită. Am trecut Cercul Polar şi am chiar şi un înscris în acest sens.

- La Târgu Jiu au demarat procedurile pentru amenajarea unei gropi ecologice. Care ar fi câştigul pentru locuitorii oraşului?

- Municipiul Târgu Jiu este printre primele 10 oraşe din România care au demarat procedurile de construire a gropii ecologice de gunoi. Meritul unei asemenea investiţii revine autorităţilor locale, dar şi partenerilor străini, firma UEG - Austria.

Personal, am făcut parte dintr-o delegaţie care s-a deplasat în Austria în luna martie pentru a vedea cum funcţionează acolo o astfel de groapă. Am asistat la procedeul de sortare, reciclare, tratare şi depozitare a deşeurilor în gropile de gunoi ecologice. Ce m-a impresionat cu adevărat în Austria a fost mentalitatea oamenilor şi respectul faţă de mediu. Resturile menajere care nu au loc în pubelele din oraş sunt duse la depozitul de sortare.

Fiecare locuitor îşi duce gunoiul, cu maşina personală, la staţia de sortare. Respectul faţă de mediu este ţinta mea în ce priveşte educaţia românilor. Austriecii spun că, în urmă cu 40 de ani, gropile de gunoi arătau la fel ca la noi. Dacă ei au reuşit, înseamnă că se poate. Acum, în Austria, gunoiul care nu mai poate fi reciclat este tratat şi transportat la groapa de gunoi ecologică.

Cel mai important lucru este faptul că depozitul ecologic, construit cu toate protecţiile necesare, nu afectează pânza freatică sau atmosfera. Eficacitatea acestuit tip de groapă ecologică am realizat-o cu adevărat în Viena. Groapa se afla la 50 de metri de casele oamenilor, de care era despărţită printr-un gard protector. Zidurile construite în pământ erau adânci de 30 de metri, iar groapa era deja acoperită, pe ea fiind plantată vegetaţie. Partenerii austrieci ne-au asigurat de aceeaşi seriozitate şi în proiectul de la Târgu Jiu. Agenţia pentru Protecţia Mediului va monitoriza întreaga activitate.

Actualul depozit de gunoi nu mai poate fi folosit, este afectată pânza freatică şi ştim că majoritatea gorjenilor folosesc apa din fântâni. Este afectată protecţia solului şi cea a aerului. Suntem obligaţi să respectăm normele europene şi nu mai putem folosi metoda de până acum. Viitoarea groapă ecologică de gunoi din Târgu Jiu va deservi întreg judeţul Gorj şi va fi amplasată la marginea municipiului Târgu Jiu, având în vedere cantitatea mare de deşeuri strânsă de la populaţie.

- Ce vă nemulţumeşte cel mai mult în munca pe care o faceţi?
- Cel mai dureros este să vezi că lucrurile importante pentru tine nu au nicio valoare pentru semenii tăi. Pe dumneavoastră vă doare priveliştea unei păduri împânzite de peturi şi gunoaie? Pe mine, da! Şi sper că din ce în ce mai mulţi români vor simţi la fel. Eu am o vorbă: rolul meu este să fac bulgărele de zăpadă şi să-i dau drumul. Alţii au datoria de a-l rostogoli şi de a-l face din ce în ce mai mare.

Cel mai dureros este să vezi că lucrurile importante pentru tine nu au valoare pentru
semenii tăi
Gheorghe Fometescu,
directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Gorj