Drumul pâinii albe de pe piaţa neagră

Produsă de angajaţi care muncesc la negru pe salarii de mizerie, ţinută în praf sau vapori de vopsea, manipulată de vânzători fără mănuşi. Aşa ajunge de cele mai multe ori pâinea în mâna consumatorilor din România. Oamenii se plâng când franzela cumpărată este râncedă sau conţine larve, dar o preferă pentru că este cea mai ieftină.

Peste 60% din românii care au sesizat în 2008 nereguli legate de pâine susţin că au găsit larve în conţinutul ei, că aceasta se fabrică în locaţii aflate încă în construcţie, că este depozitată în lăzi puse pe jos, în faţa magazinului, în praf sau vapori de vopsea ori că vânzătorii nu utilizează mănuşi de plastic la manipularea pâinii, arată preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor (APC) din România, Costel Stanciu. Alte aspecte reclamate de consumatori la APC privesc lipsa bonurilor fiscale eliberate la momentul achiziţionării produselor din panificaţie sau cazurile în care o fabrică de pâine utilizează lucrători fără contract de muncă.

Prizonier în brutărie

Ovidiu Florin Ganea este de mai bine de doi ani brutar la fabrica de pâine Nivi Com SRL din Capitală. În ultima perioadă, lucrează aproape de unul singur, din lipsă de personal. Sunt zile în care toate cele 3.000 de pâini făcute într-o zi ies doar din mâinile sale: “Fabrica asta nici măcar nu se aliniază la standardele Uniunii Europene. Trebuie întreţinută mai bine curăţenia, trebuie maşinării noi; din cauza ventilaţiei proaste, vara te sufoci aici.  Şi-aşa nu sunt prea interesaţi să mai angajeze oameni. La cât muncesc, aş merita şi 1.000 de euro. Plus că nici măcar nu am carte de muncă aici.”

Reprezentanţii Asociaţiei Naţionale a Industriilor de Morărit şi Panificaţie (ANAMOB) sunt de părere că piaţa neagră a pâinii este încurajată, indirect, chiar de consumatori. “Consumatorul însuşi greşeşte atunci când cumpără pâine fără bon fiscal. Nu-ţi dă vânzătorul bon fiscal, pâinea e la negru”, atrage atenţia directorul executiv ANAMOB, Doris Stoian.

Aceasta adaugă că românii de rând preferă să cumpere tradiţionala franzelă cu 70 de bani de la un brutar pentru care angajatorul nu plăteşte impozit la stat, decât să o achiziţioneze cu 1,2 lei de la supermarket.

 “Consumatorul trebuie educat să ceară bon fiscal, deoarece cu cât se va bucura mai des de banii pe care îi economiseşte în acest fel, cu atât mai mult se va amplifica piaţa neagră şi implicit riscul supunerii la condiţii precare de igienă şi calitate a pâinii.

În plus, vânzările producătorilor corecţi au de suferit tot mai mult din cauza acestui fenomen”, a mai spus Stoian.

3

- mii de brutării din ţară nu respectă normele Uniunii Europene cu privire la mediu şi igienă

Degeaba avem legislaţie

Referitor la modalităţile prin care acest fenomen ar putea fi combătut de autorităţile româneşti, reprezentanţii ANAMOB consideră că există instrumentele legislative necesare, dar  acestea nu sunt puse în practică.

Administraţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (ANSV) este de aceeaşi părere. “Considerăm că nu este necesară elaborarea  unor reglementări adiţionale în privinţa calităţii pâinii, care nu ar face decât să suprapună şi chiar să contravină legislaţiei existente”, spune directorul general ANSV,

Liviu Rusu. Întrebaţi care ar fi principala cauză pentru care, în ciuda numeroaselor controale, pâinea continuă să se fabrice în peste 3.000 de brutării din ţară în condiţii de mediu necorespunzătoare, reprezentanţii ANSV au răspuns că de vină este proasta colaborare dintre instituţiile statului.

Datoria ANSV este să amendeze producătorii pentru nereguli şi să semnaleze fabricile care trebuie remediate sau desfiinţate.

Dacă, în ultimul caz, o brutărie continuă să funcţioneze, înseamnă că semnalarea făcută de ANSV nu a fost luată în seamă de organele care s-au ocupat de înregistrarea şi autorizarea de funcţionare a fabricii respective.

Franzelă cu doar 85 de bani şi bon fiscal

Contabila Cornelia Ifrim, de la fabrica de pâine Nazim Prod Com SRL din Bucureşti, spune că vânzările ei nu sunt afectate încă de piaţa neagră.

Clienţii sunt mai mereu aceeaşi, motiv pentru care ştie cât să producă în fiecare zi, iar franzela de 85 de bani se vinde foarte bine: “Am şase chioşcuri proprii la care distribui pâinea. Seara îmi fac socotelile şi văd cât am vândut.

În mod normal, vânzările ajung la circa 50 de milioane de lei vechi zilnic. Eu nu las pâinea de pe o zi pe alta. Ce rămâne seara, retrag din magazin, o dau la animale, la cine vrea să cumpere de la ţară sau, în cel mai rău caz, o dau la gunoi.”

Este dificil să obţii nişte date reale în industria pâinii. Nu avem specialişti, nu investeşte nimeni în tehnologie de cercetare. De fapt nu se vrea un control riguros, e mai uşor să inventezi cifre.

Viorel Marin,
preşedinte ANAMOB