Cozonaci tradiţionali cu nucă, vânduţi ca pâinea caldă

Produsele de Crăciun din supermarketuri sunt pline de chimicale. Alimentele bio fac legea doar la târgurile tradiţionale . Bucureştenii care au vizitat târgul organizat la Muzeul Satului au ascultat colindele lui Ştefan Hruşcă şi au putut cumpăra produse ecologice.

Făină de grâu, zahăr cristalizat, grăsimi vegetale hidrogenate, gluten vital, enzime, emulsifianţi, antioxidanţi, ouă şi înlocuitor de ouă, arome artificiale şi îndulcitori sunt câteva dintre ingredientele cozonacilor Lujerul, puşi pe piaţă spre deliciul românilor.

Propionatul de calciu sau E282 pe post de conservant face ca acest cozonac bine crescut şi rumenit să aibă un termen de valabilitate mult mai mare decât unul preparat cu ingrediente naturale.

Şi cozonacul Boromir conţine multe ingredinte care nu spun mai nimic multora dintre români, poate doar chimiştilor de specialitate.

Cert este că, doar citind etichetele mulţi nu-şi prea pot da seama ce este natural şi ce nu în preparatul respectiv. Pe ambalajul produsului este specificat că acesta nu conţine organisme modificate genetic, dar că este tratat cu alcool etilic.

Preţul unui kilogram dintr-un astfel de cozonac poate ajunge şi la 15 lei.

Cozonac tradiţional din Bucovina

La sfârşitul acestei săptămâni, la Muzeul Satului “Dimitrie Gusti”, Lucian Nisioi şi Mihalea Iacob au venit tocmai din Bucovina, de la Câmpulung Moldovenesc, să le vândă bucureştenilor, cozonaci tradiţionali cu nucă.

Ingredientele: făină de grâu, zahăr, lapte, ouă, ulei. Cozonacii nu conţin conservanţi, de aceea trebuie consumaţi până în preajma Sărbătorilor, nu mai târziu. La aşa un cozonac însă şi preţul a fost pe măsură: 35 de lei pentru două kilograme. Bucovinenii nu au plecat însă cu niciun cozonac înapoi.

La numai câteva “căsuţe” distanţă, Varga Geza, din Odorheiu Secuiesc, vindea oameni de zăpadă, îngeraşi, brăduţi şi căsuţe, toate din turtă dulce. Turta dulce artizanală şi aromatizată cu scorţişoară, alune sau ciocolată o face în atelierul propriu.

“Turta dulce conţine ingrediente naturale, dar poate fi consumată până în martie anul viitor pentru că i-am pus miere de albine, un conservant natural”, mărturiseşte Varga Geza.

Mierea ecologică a lui Ion Datcu

Mierea de albine ecologică nu a lipsit nici ea de la târg. Ion Datcu a venit din Videle, Teleorman cu mierea pe care o obţine în stupi netrataţi cu substanţe antibiotice.

i-a amplasat stupina în mijlocul florei spontane, acolo unde nu stropeşte nimeni cu substanţe chimice.

“Eu stau între nişte păduri, într-un fund de ţară”, mărturiseşte Ion Datcu. Are cam 100 de stupi de care se ocupă zilnic, dedimineaţă până seara. “Un stup bun adăposteşte şi 80.000 de sufleţele de albine.

Trebuie să am grijă şi să mă ocup îndeaproape de ele”. Ion Datcu spune că pe timp de iarnă îi este mai uşor pentru că albinele sunt în ghemul de iernare.

“Mult de muncă voi avea din primăvară, atunci când albinele vor intra în frigurile roitului”, a mai spus apicultorul. Ion Datcu vindea kilogramul de miere ecologică cu 16 lei. La acelaşi preţ, mierea neecologică poate fi achiziţionata din supermarket.

Şerbetul natural din fructe

Ion Datcu nu a venit singur la Bucureşti, ci împreună cu Mioara Stochiţă, cumnata sa. Ea a adus şerbet preparat, nu ca cel din supermarket cu sirop de glucoză, coloranţi şi arome artificiale, ci cu ingrediente naturale: zahăr, glucoză extrasă din porumb şi fructe.

“Facem cam câte 5 kilograme odată şi special pentru târguri”, ne-a spus Mioara Stochiţă. “Culoarea şerbetului şi gustul lui provin de la fructul din care este preparat, totul este natural”, a încheiat ea. 

Margarina, periculoasă

Grăsimile vegetale hidrogenate se folosesc în industria agroalimentară pentru stabilizarea şi conservarea produselor pe timp îndelungat.
Consumul mare de grăsimi hidrogenate poate creşte riscul de producere a bolilor cardiovasculare.
Odată cu consumul abuziv al acizilor graşi “trans”, oamenii pot dezvolta boli ale arterelor coronare.
OMS nu recomandă un consum mai mare de 1% de grăsimi vegetale hidrogenate raportat la aportul energetic cotidian.

Produse bio în centrul Bucureştiului

Târgul a fost organizat de Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” în colaborare cu Ministerul Culturii şi Cultelor şi Asociaţia Operatorilor din Agricultura Ecologică Bio România. “A fost ultimul târg organizat în acest an la muzeu”, a spus Georgeta Niţu, secretar general la Bio România.

Reprezentanţi ai Asociaţiei Operatorilor din Agricultura Ecologică vor fi prezenţi, de asemenea, cu produse din zona eco şi în Piaţa Universităţii, pe strada Edgar Quinet, la târgul „În ţara lui Moş Crăciun”, organizat de Primăria Capitalei în perioada 6 decembrie 2008 - 6 ianuarie 2009. “Avem două căsuţe unde vindem produse bio”, a mai spus Georgeta Niţu.

Căsuţele de lemn, închise

Produsele pe care Bio România le pune la dispoziţia bucureştenilor în această perioadă sunt cele de panificaţie (făină integrală, biscuiţi sau prăjituri), lactate (unt, caşcaval, brânză frământată, caş sau telemea), miere ecologică, polen, propolis, dar şi lumânări ornamentale din ceară.

În general, lumânările puse pe piaţă zilele acestea nu sunt făcute din ceară, ci din parafină, substanţă solidă incoloră, obţinută în special din petrol.

Deşi în Piaţa Universităţii căsuţele din lemn sunt aşezate una după alta, cele mai multe dintre ele sunt închise în cea mai mare parte a timpului. De exemplu, duminică după-amiază doar câteva dintre ele erau deschise, iar luni dimineaţa, de asemenea.

NATURAL

Produsele ecologice ale Asociaţiei Operatorilor din Agricultura Ecologică Bio România ar trebui să se comercializeze pe parcursul lunii decembrie, la unele dintre căsuţele din lemn amplasate în Piaţa Universităţii.

Aceste căsuţe însă, nu au fost deschise weekendul acesta şi nici la începutul săptămânii

Grăsimile vegetale hidrogenate se folosesc în industria agroalimentară pentru stabilizarea şi conservarea produselor pe timp îndelungat.

Consumul mare de grăsimi hidrogenate poate creşte riscul de producere a bolilor cardiovasculare.

Odată cu consumul abuziv al acizilor graşi “trans”, oamenii pot dezvolta boli ale arterelor coronare.

OMS nu recomandă un consum mai mare de 1% de grăsimi vegetale hidrogenate raportat la aportul energetic cotidian.