„Centura Verde“ a Bucureştiului, o tevatură îngropată în praf

În locul pădurii din jurul Capitalei, care ar fi trebuit să protejeze oraşul de poluare, nu sunt decât terenuri virane şi gunoaie.Bucureştiul a rămas fără perdea de copaci, din cauza defrişărilor care s-au făcut după retrocedarea terenurilor şi a pădurilor de lângă Şoseaua de Centură.

În jurul Bucureştiului, cât vezi cu ochii, au fost înălţate blocuri şi vile pe terenurile defrişate după anii ’90. Capitala a rămas fără „centura verde”, după ce peste 90% din pădurile şi terenurile din jurul său au fost retrocedate, iar autorităţile susţin că nu pot conserva nici bruma de copaci care au mai rămas.

Cât despre plantarea puieţilor, nici vorbă! Tot praful ridicat de camioane se abate de la 50 de kilometri deasupra oraşului, pe şosea zac gunoaie, iar în sertarele ministerelor ce au promis că vor transforma ţinutul dimprejurul Capitalei în zonă turistică zac de ani buni proiecte şi dosare, acoperite şi ele de praf.

Fostul primar al Capitalei, Adriean Videanu, susţinea în 2005, înainte de a fi ales, chiar pe site-ul său, că „au fost alocaţi deja 260 de milioane de euro din fonduri europene nerambursabile pentru a proteja Bucureştiul printr-un inel verde, lat de doi kilometri, menit să oprească praful”. 

Adriean Videanu: „nu am găsit sprijin“

Pe acelaşi site, dar la sfârşit de mandat, în 2008, Adriean Videanu, actualul ministru al Economiei, le oferă bucureştenilor o dare de seamă despre realizările sale, în care aminteşte şi despre  perdeaua de copaci promisă.

„Am dorit să creăm o centură verde în jurul Capitalei, lată de doi kilometri, prin plantarea de copaci în zonele limitrofe.

Nu am găsit niciun fel de sprijin din partea primarilor comunelor şi oraşelor vecine Bucureştiului”,  scrie Videanu. Contactat  de către reporterul „Adevărul”, ministrul Videanu a refuzat să comenteze soarta „centurii verzi”, motivând că este ocupat şi nu poate să vorbească despre acest subiect.

Documentaţia pentru „Centura Verde a Capitalei” a fost înaintată şi Ministerului Agriculturii care a numit şapte localităţi din jurul Bucureştiului, unde urma să fie plantaţi puieţi de tei, frasin, salcâm, paltin şi pin. Astfel, în comunele Periş, Brăneşti, Vidra, Petrăchioaia, Berceni şi 1 Decembrie ar fi trebuit să răsară până acum păduri care să-i apere pe bucureşteni de praf şi poluare.

Tot în Ilfov, la recomandarea Prefecturii, au mai fost identificate şi alte suprafeţe pentru împădurire, pe raza comunelor Bragadiru, Chiajna şi Buftea.

Primarii din Ilfov nu ştiu nimic despre proiect                          

Pădurea de lângă comuna Petrăchioaia, transformată în groapă de gunoi   Foto: Marian Vilău

Oamenii din comunele incluse în acest proiect habar nu au însă despre perdeaua forestieră ce ar fi urmat să treacă prin ograda lor. Primarul Ştefan Stanciu din comuna Petrăchioaia a părut foarte surprins când a fost întrebat despre „Centura Verde”. „Habar nu am. Să chem consilierii, poate ştiu ei ceva.

Noi am împădurit pe banii noştri, nu pe ai statului şi nu mi-a spus nimeni ce e cu proiectul ăsta”, a declarat, pentru „Adevărul”, primarul din Petrăchioaia.

Nici pădurea satului nu se bucură de prea mare atenţie din partea mai-marilor comunei, în apropierea ei fiind depozitate mormane de gunoaie. Nici primarul din Vidra, Florin Niculae, nu ştie nimic despre un astfel de proiect. „Nu ştiu să existe aşa ceva.

Nu mi-a spus nimeni nimic despre reîmpăduririle de pe centură.

Problema mea este groapa de gunoi de la Sinteşti”, a spus primarul Florin Niculae. Primarul din comuna Berceni, Marian Ghenu, spune că plantările de puieţi din comună sunt făcute doar cu bani de la bugetul local.

O nouă lege

În proiectul „Centura Verde” au fost implicate mai multe instituţii, printre care Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Prefectura Municipiului Bucureşti şi Prefectura Ilfov, consiliile locale din judeţ, cât şi agenţiile de mediu.
Proiectul a fost lansat în 2005, iar propunerile de finanţare au venit prin Programul de preaderare Sapard.

Pentru buna desfăşurare a acestui proiect a fost constituită în 2006 şi o comisie, formată din 20 de membri, prin Ordinul Ministrului Agriculturii nr. 151/2006.

Rezultatele acestei întregi tevaturi, denumită „Centura Verde”, sunt însă inexistente, iar motivul invocat de autorităţi îl constituie refuzul proprietarilor de teren care nu sunt de acord ca pe teritoriul lor să fie plantaţi copaci. „Proiectul a întâmpinat dificultăţi chiar din prima etapă, respectiv identificarea terenurilor şi a proprietarilor”, a declarat, pentru „Adevărul”, Olga Georgescu, directorul general al Direcţiei Generale Regim Silvic şi Cinegetic din cadrul Ministerului Agriculturii.

Procedurile vor fi reluate

„Prefectura Judeţului Ilfov a identificat o suprafaţă de 248 de hectare pe raza localităţilor Bragadiru, Chiajna, Berceni şi Buftea. Având în vedere dezinteresul proprietarilor pentru împădurirea terenurilor agricole şi neagricole, Ministerul Agriculturii a elaborat un proiect de lege în vederea urgentării procedurilor de expropriere pentru cauză de utilitate publică a terenurilor pe care se vor realiza perdele forestiere de protecţie”, a mai spus Olga Georgescu.

După adoptarea acestei legi, mai spune reprezentantul Ministerului Agriculturii, „ în funcţie de alocaţiile financiare prevăzute de minister, se vor actualiza documentaţiile tehnico-economice elaborate în perioada 2005-2006, se vor relua procedurile de identificare a proprietarilor şi solicitarea acordurilor necesare realizării proiectului”.

Proprietarii de terenuri din Ilfov nu sunt de acord cu plantarea copacilor pe teritoriul lor

Habar nu am. Să chem consilierii, poate ştiu ei ceva. Noi am împădurit pe banii noştri, nu pe ai statului.

Ştefan Stanciu primarul comunei

Petrăchioaia, Ilfov

Nu mi-a spus nimeni nimic despre reîmpăduririle de pe Şoseaua de Centură. Nu ştiu să existe aşa ceva.

Florin Niculae primarul comunei Vidra, Ilfov