Adevarul.ro

Copiii sunt extrem de sensibili la îngrăşămintele chimice cu care sunt tratate legumele Temerile privind efectul toxic al azotaţilor din salată sunt exagerate când e vorba de adulţi. Nişte

Temerile privind efectul toxic al azotaţilor din salată sunt exagerate când e vorba de adulţi. Nişte bacterii din sistemul digestiv uman îi anihilează complet.

Salata, denumită în latină "lactuca sativa", este unul dintre cele mai vechi alimente folosite de oameni. Seminţe şi frunze uscate de salată, datând de acum 4.500 de ani, au fost descoperite şi în câteva vase din mormintele faraonilor egipteni. Numele de "lactuca" aminteşte de seva lăptoasă a acestei plante (lac, în latină, însemnând lapte), motiv pentru care şi în româneşte i se mai spune "lăptucă".

Salata are un conţinut scăzut de calorii şi grăsimi saturate, fiind recomandată adesea ca substitut al unor mese copioase în cazul regimurilor de slăbire, dar numai asociată cu zeamă de lămâie, care îi măreşte conţinutul de vitamina C. Cele două vitamine prezente din belşug în salată, vitamina A şi B9, sunt strict necesare reproducerii celulare. Fără acidul folic, forma solubilă a vitaminei B9, copierea codului genetic se face incorect, ceea ce duce - în timp - la apariţia unor celule din ce în ce mai nepotrivite cu organismul, fenomen considerat a fi una dintre cauzele declanşării cancerului.

Azotaţii în exces, o problemă

Îngrăşămintele numite generic "azotaţi" sunt săruri ale acidului azotic fără de care plantele nu pot trăi, întrucât sunt strict necesare formării clorofilei. De regulă, pământul conţine azotaţi pentru că nişte bacterii care trăiesc la suprafaţa solului consumă azotul gazos din aer (atmosfera conţine 78% azot) şi elimină azotaţi. Agricultorii adaugă adesea azotaţi în apa cu care stropesc culturile, mai ales în timpul iernii, când lumina soarelui e slabă şi căldura din sere nu e suficientă pentru a stimula creşterea frunzelor. Folosirea azotaţilor prezintă două pericole: ori azotaţii coboară în sol până la nivelul pânzei freatice şi afectează apa de băut, ori se acumulează în exces în legumele stropite.

Studii efectuate în anii "70 despre acumularea azotaţilor în legumele cultivate în sere au dovedit că majoritatea plantelor nu absorb din sol decât azotatul pe care îl metabolizează. Doar plantele cu multe frunze suculente acumulează un surplus de azotaţi. Cum cele mai susceptibile legume de a fi "pline" cu astfel de îngrăşăminte erau salata şi spanacul, mai multe ţări au limitat prin lege conţinutul admisibil de azotaţi din legume.
În România, în anul 2002 a fost emis Ordinul 84-91 al miniştrilor sănătăţii şi agriculturii, publicat la numărul 255 în Monitorul Oficial din 16.04.2002, prin care se impun limite maxime ale compuşilor numiţi "azotaţi" în salata verde şi spanac. Neincluderea celorlalte legume în acest ordin se datorează faptului că acestea nu absorb niciodată atât de mult îngrăşământ încât să devină periculoase pentru sănătate.

Apa cu azotaţi otrăveşte bebeluşii

Mult mai periculoşi sunt azotaţii dacă sunt dizolvaţi în apa de băut. Cercetările au dovedit că bebeluşii hrăniţi cu lapte preparat cu apă bogată în azotaţi se îmbolnăvesc de metemoglobinemie.

Specialiştii spun că adulţii au în sistemul digestiv o serie de bacterii care îi protejează de multe substanţe toxice. Aceste bacterii "înghit" toxinele precum azotaţii şi le transformă în substanţe inofensive. La sugari, bacteriile protective lipsesc şi nitraţii ajung direct în sânge. Acolo ei se reduc în nitriţi şi fixează hemoglobina, transformând-o în metahemoglobină. Aceste reacţii reduc capacitatea sângelui de a transporta oxigen şi pielea bebeluşilor se albăstreşte, ca şi când n-ar respira.

Dacă ingerarea de nitraţi durează mai multe săptămâni, copiii mai mici de şapte luni pot muri din cauza azotaţilor. Tot din acest motiv nu se recomandă ca în dieta bebeluşilor de sub şapte luni să se introducă salată sau spanac.

Salata e bună seara şi în luna mai

Salata obişnuită conţine o substanţă din familia opiumului numită lactucarium. Această substanţă are efecte sedative şi analgezice. Dacă se face un extract de lactucarium concentrat se obţine un veritabil drog, cu efecte euforice similare cu ale opiumului, dar fără efecte secundare. Drogul e cunoscut încă din vremea Egiptului Antic, dar a fost studiat în amănunţime abia în secolul XIX, în Polonia. A fost adoptat oficial ca medicament sedativ şi în Statele Unite (în 1898) şi Marea Britanie (1911).

Cel mai amplu studiu asupra salatei a fost realizat de către Academia de Ştiinţe Agricole din Dublin, Irlanda fiind una dintre ţările care a refuzat să impună restricţii privind folosirea îngrăşămintelor la salată şi spanac. Conform acestuia, salata şi spanacul acumulează nitraţi numai în frunzele care încă nu sunt verzi. Dacă sunt expuse la lumină, ambele plante transformă nitraţii în clorofilă. Dacă lumina este insuficientă, ca în lunile de iarnă, frunzele nu pot transforma toţi nitraţii în clorofilă. Cea mai bună lună, din punctul de vedere al luminii de care dispune salata, este luna mai.

Românii au cea mai bună salată

Salata românească de grădină, numită de specialişti "romană", este singura admisă de marile restaurante pentru celebra Salată Cezar, fiind considerată drept cea mai gustoasă

Lăptuca noastră nu face "căpăţână", ca varza, şi deci nu are frunze care nu sunt verzi, susceptibile de a fi pline de azotaţi

Cantitatea de azotaţi folosită în serele româneşti este redusă şi standardizată prin lege

Conţinutul de vitamina A şi acid folic din lăptuca tradiţională românească este cel mai mare în comparaţie cu alte specii de salată