VIDEO Catastrofa încălzirii la nivel planetar

Emisiile globale ridică temperatura Pământului cu 4 grade Celsius, cu două peste estimările optimiste de la Copenhaga. Studiile recente arată că obiectivul agreat de peste 100 de şefi de stat în decembrie anul trecut va fi dublat până în 2100, ajungând la 4 grade.

Pământul se îndreaptă spre o creştere a temperaturii medii de aproximativ 4 grade Celsius, potrivit unei analize de monitorizare a emisiilor toxice efectuată pe 60 de ţări, printre care şi marile economii ale planetei, anunţă cotidianul britanic „The Guardian". O astfel de evoluţie generează riscul de dispariţie a multor specii, o reducere drastică a resurselor de hrană, precum şi colapsul calotei glaciare a Groenlandei.

Studiul vine la jumătate de an după reuniunea liderilor lumii de la Copenhaga, din decembrie 2009, a15-a Conferinţă ONU privind Schimbările Climatice. Peste 100 de şefi de stat au stabilit atunci să limiteze creşterea temperaturii globale la 1,5 - 2 grade Celsius.

Nu există nicio şansă

Un alt studiu realizat de organizaţia Climate Analytics, din cadrul Institutului ­Potsdam din Germania, arată că „nu există nicio şansă" ca guvernele lumii să menţină creşterea temperaturii sub 2 grade Celsius, fiind posibil ca evoluţia să fie de 3,5 grade până la sfârşitul secolului. Estimarea specialiştilor germani „aduce" circa 1,5 grade peste cifra maximă pe care ONU se aşteaptă să o stabilească în decembrie anul acesta la întâlnirea de la Cancun, Mexic.

În cursul anului 2007, prognoza Panelului

Interguvernamental pentru Schimbările Climatice (IPCC) arăta că o creştere de peste 2 grade Celsius ar determina o majorare a producţiei de hrană, dar, totodată, pe termen lung, un risc ridicat de dispariţie pentru circa 20-30% din specii, secetă şi inundaţii severe, precum şi pierderea de neoprit, „aproape în întregime", a calotei glaciare a Groenladei.

Efecte cu impact major

De asemenea, la o creştere de 4 grade, raportul arăta că producţia globală de hrană „este probabil" să se diminueze, „vor dispărea unele specii de pe glob" şi se vor pierde aproape în întregime gheţarii din Groenlanda, care vor creşte nivelul mării cu 2-7 metri pe termen lung.
Printre efecte se numără inundaţiile catastrofale, eroziunea, poluarea apelor, valurile de căldură, seceta şi problemele de sănătate precum malnutriţia şi diareea, arată raportul IPCC.

„Avem mult de lucru ca să evităm creşterea cu 2 grade a temperaturii. De aceea forţăm Uniunea Europeană ­să-şi reducă emisiile cu până la 30%", declară purtătorul de cuvânt al Departamentului de Energie şi Schimbări Climatice (DECC). În opinia sa, menţinerea sub 2 grade este posibilă, însă va necesita acţiuni mai ferme după 2020.

Îngrijorare mare

Mulţi experţi susţin că, deşi estimările privind creşterea prea mare a temperaturii sunt extrem de importante, s-a făcut prea puţin în termeni de propuneri de reduceri de emisii pentru ­după 2020. „Nu vorbeşte nimeni despre propunerile de schimbări din 2020, asta ar trebui să ne îngrijoreze", spune Andrew Jones, director al Climate Interactive.

Datele Institutului arată o creştere medie de 3,9 grade, minim 2,3 şi maxim 6,2 grade, în funcţie de obiectivele agreate, dar şi o medie încurajatoare de 2,9 grade, cu un minim de 1,7 şi un maxim de 4,6 grade, în funcţie de angajamentele „potenţiale", dar nepuse încă în practică de multe dintre naţiuni.

Specialiştii susţin că una dintre barierele majore în privinţa stabilirii unor reduceri mai mari de emisii a apărut din cauza multor state, printre care Canada şi cele din UE, care au declarat că nu intenţionează să-şi diminueze obiectivele până când SUA nu stabileşte reduceri semnificative.

Gheţarii se topesc rapid

În mai 2010, banchiza artică s-a topit cu 50% mai repede decât în mod obişnuit în această perioadă, afirmă Centrul Naţional pentru Date Climatice American. Marea de gheaţă din Antarctica era cu 7,3% mai mare decât media dintre anii 1979 şi 2000.

Cele mai calde luni din istorie

Primele cinci luni ale anului 2010 au fost cele mai calde înregistrate vreodată de la începutul măsurătorilor în 1880, potrivit unui raport al Centrului Naţional pentru Date Climatice American, relatează AFP. Temperatura combinată a pământului şi a oceanelor din ianuarie până în mai a fost cu 0,68 grade Celsius mai mare decât media secolului al XX-lea.

Potrivit datelor, lunile martie, aprilie şi mai au înregistrat temperaturi care nu au mai fost atinse vreodată. De la începutul anului, planeta s-a încălzit în Canada, în nordul Statelor Unite, în sudul Groenlandei, în Africa de Nord, în Asia de Sud-Vest, în Siberia şi în sudul Australiei.