Capitala aruncă reciclarea la groapa de gunoi

Peste 750.000 de tone de deşeuri care ar putea fi valorificate ajung din casele bucureştenilor direct la gropile de gunoi din jurul oraşului. Lipsa infrastructurii şi a educaţiei adună laolaltă în pubela bucureşteanului ciorba şi tocăniţa, cartonul de la cutia de pantofi şi petul de la apa minerală.

Capitala generează anual 1.500.000 tone de gunoaie. Depozitarea deşeurilor se face şi în mod sălbatic, pe linia de centură sau pe terenurile virane, chiar şi din afara Bucureştiului, potrivit directorului adjunct al Direcţiei Utilităţi Publice din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti, Magda Iuga.

“Teoretic, Municipalitatea nu are o groapă a ei. Groapa Glina, arhicunoscută, e în administrarea Primăriei Popeşti-Leordeni, groapa Iridex din zona Chitila este construită şi administrată de societatea Iridex, iar cea de la Vidra se află pe raza Ilfov”, precizează Iuga. Toată lumea din Bucureşti e nemulţumită pentru că oraşul este infect, potrivit lui Iuga.

Tocăniţa stă în calea reciclării

“De ce? Pentru că şoferul care stă într-o maşină, şi nu în orice fel de maşină, aruncă chiştocul de ţigară şi ambalajul de la ţigări pe geamul maşinii. La fel fac şi pietonii. Aruncă pe unde apucă sau, dacă aruncă în containere, o fac fără a-i interesa ce scrie pe acestea”, spune Iuga.

În pubela bucureşteanului se găsesc în mod frecvent deşeuri alimentare. Se pare că populaţia nu conştientizează încă faptul că resturile de mâncare distrug materiale care, după colectare, ar putea fi valorificate.

În 2007, s-au colectat 25.000 de tone de hârtie şi carton, dar cantitatea putea fi dublă. “Un ambalaj de hârtie care a intrat în recipientul cu deşeuri menajere nu mai poate fi recuperat. Aruncăm foarte multe alimente la coş. Ciorba care nu se mai consumă se aruncă în pubelă, deşi nu este corect, pentru că nu este deşeu menajer”, spune Magda Iuga.

„Marea Debarasare”... de hârtie

Legislaţia care transpune directiva europeană privind obiectivele de valorificare a deşeurilor ne obligă să reciclăm cel puţin 60% din ambalajele de hârtie şi carton introduse pe piaţă. Din acest motiv, Primăria Capitalei a realizat un studiu pentru colectarea selectivă a acestui tip de deşeuri în Bucureşti.

“Vrem să implementăm un sistem unitar de colectare a deşeurilor de hârtie şi carton, pentru că suntem constrânşi de angajamentele asumate de România, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, să ajungem la procente destul de mari de reciclare şi colectare selectivă. Cum cantitatea deşeurilor de hârtie şi carton a crescut în ultimii ani, aceasta este prima componentă pe care trebuie să începem să o valorificăm la adevăratul ei potenţial”, precizează Iuga.

Programul de colectare a hârtiei se va desfăşura pe principiul colectării deşeurilor electronice. “Vom amenaja puncte speciale unde cetăţeanul poate aduce cartonul; acolo unde se poate, ştiţi foarte bine cum stăm cu spaţiile în Capitală şi n-ar fi cazul să le ocupăm mai mult decât este necesar.

Varianta cea mai uşoară de a convinge populaţia, totuşi, este stabilirea unei zile în care operatorii de salubritate să treacă pe la casele oamenilor şi să ridice deşeurile, la fel ca în cazul «Marii Debarasări».

Pentru informare, vom pune fluturaşi în cutiile poştale, anunţuri la avizierele asociaţiilor de locatari şi pe străzile unde sunt case individuale”, a mai spus Magda Iuga.

Trebuie să convingem oamenii să colecteze selectiv, pentru că suportul lor asigură reuşita acestui program

Magda Iuga
specialist în cadrul Primăriei Capitalei

Colectare selectivă, fără recompensă

Este necesar ca populaţia să conştientizeze importanţa colectării selective, chiar dacă aceasta nu este benefică din punct de vedere financiar.

“Oamenii trebuie să înţeleagă că nu trebuie să facă asta pentru o recompensă.  Este incomod, într-adevăr, să pui deşeurile separat, în pungi diferite, ştiind că nu primeşti nimic în schimb. Primeşti însă un mediu mai puţin poluat. Am constatat că la copii, mai ales în ciclul primar, educaţia de mediu prinde foarte bine.

În cadrul programelor-pilot făcute în unităţile de învăţământ, copiii au fost cei mai receptivi la această iniţiativă. Problema gestionării deşeurilor şi a respectului pentru operatorii de salubritate trebuie să plece de la generaţiile noi, pentru că e mai greu să convingi adulţii”, ne-a mai spus reprezentantul Primăriei Capitalei.;

1,5

milioane de tone reprezintă cantitatea de deşeuri menajere pe care le generează în fiecare an Bucureştiul

270

de mii de tone de hârtie ajung la gropile de gunoi, fără a fi valorificată, în timp ce cantitatea de hârtie reciclată este de numai 25.000 de tone

48

la sută din ambalajele introduse pe piaţă vor trebui să fie reciclate până în 2010

Strategie pentru gestionarea deşeurilor

Până în 2010, Capitala trebuie să dezvolte sisteme de colectare selectivă pentru toate tipurile de deşeuri, astfel încât să mărească procentul de reciclare şi valorificare a acestora.

În caz contrar, Municipalitatea va fi sancţionată. Din acest motiv, la începutul anului 2009, Primăria Capitalei va publica prima strategie pentru managementul deşeurilor din Capitală.

Peste 20 de ani, situaţia va fi altfel

“Cei de la primăria din Viena spuneau că în 20 de ani au determinat oamenii să colecteze selectiv. Noi va trebui să facem asta puţin mai repede, pentru că se apropie termenul de graţie.

Acum patru ani, când am început să facem amplasamente, eram destul de încântaţi, am pus câte trei recipienţi inscripţionaţi, coloraţi, dar în momentul în care am ridicat capacul, conţinutul nu corespundea nici pe departe inscripţionării de pe tomberon. Trebuie, în primul rând, alocate fonduri de la administraţia centrală pentru promovarea colectării selective în mass-media. Eu sunt conştientă că peste 20 de ani situaţia va fi altfel şi la noi”, ne-a spus Iuga.

De asemenea, începând cu anul viitor, Municipalitatea va pregăti un studiu de fezabilitate care să arate ce tip de tratament trebuie aplicat deşeurilor produse în municipiul Bucureşti. Ulterior, vor fi construite, în maximum zece ani, sisteme de incinerare a gunoiului, pentru fiecare celulă a depozitelor de deşeuri din Capitală.

“Suntem obligaţi să venim cu sisteme nepoluante, adică instalaţiile respective trebuie să îndeplinească condiţia «poluare zero»”, a mai precizat Magda Iuga.