Bucureştiul a devenit o capitală a risipei de lumină

Reclamele care rămân aprinse pe toată durata nopţii şi sursele de iluminat public poziţionate incorect transformă cerul într-un panou opac. Efectele poluării luminoase se manifestă atât asupra sănătăţii oamenilor, cât şi asupra ecosistemelor, florei şi faunei.

Pentru locuitorii marilor oraşe, cerul înstelat este o utopie. Repere ale lumii moderne şi în plină dezvoltare, vitrinele magazinelor sau panourile publicitare intens luminate şi sursele de iluminat public – amplasate nepotrivit, fiind orientate către cer – anulează obscuritatea nopţii şi transformă cerul într-un panou opac, colorat în diverse nuanţe.

„Am economisi 30% din banii publici“

Cercul Militar Naţional

Efectele poluării luminoase sunt resimţite cel mai acut de astronomi, aceştia fiind primii care au tras un semnal de alarmă în acest sens. Problemele semnalate sunt confirmate de un studiu recent privind calitatea cerului, realizat de reprezentanţii Astroclubului Bucureşti. Studiul a fost făcut la sfârşitul lunii martie, cu ocazia „Orei Pământului“, când, timp de oră, luminile din mai multe clădiri reprezentative din Capitală au fost stinse.

„Pe durata stingerii becurilor, calitatea cerului s-a îmbunătăţit semnificativ. Şi mai surprinzător este faptul că această scădere a gradului de poluare luminoasă s-a resimţit doar stingând câteva lumini“, spune Zoltan Deak, membru al Astroclubului Bucureşti.

Potrivit acestuia, un alt avantaj major relevat ţine de faptul că „am economisi 30% din banii publici cheltuiţi pe electricitate dacă sistemul nostru de iluminat ar fi unul corect şi eficient energetic“.

Insomnii şi probleme cardiovasculare

Muzeul Naţional de Artă