Bruxelles-ul astupă latrinele din Călăraşi

Autorităţile din judeţul Călăraşi au luat primii bani europeni pentru modernizarea reţelelor de apă şi canal. Acum, mulţi dintre locuitorii judeţului beau apă din Dunărea otrăvită cu apele menajere ale Capitalei. Murdare şi pline de viermi, apele Dâmboviţei şi ale Argeşului se varsă în Dunăre, la Budeşti şi la Olteniţa, ducând cu ele mii de tone de urină şi fecale spre Delta Dunării.

Câinii amuşină prin gunoaie, sâcâiţi de copiii din Budeşti, pe maidanul ce dă spre locul în care Dâmboviţa, neagră şi uleioasă, se varsă-n Argeş.

Oraş european, învăluit în duhoarea tonelor de urină şi rahat, ce se rostogolesc dinspre Bucureşti, Budeştiului, ce pute fie vară, fie iarnă, i-ar trebui vreo 50 de ani ca să-şi cureţe pânza freatică.

Pământul din gospodăriile oamenilor, ce-şi sprijină gardurile la doar câţiva metri de Dâmboviţa otrăvită, este înţesat de gropi cu fecale, astupate şi mutate doar când dau pe-afară.

Cum vin ploile, noroiul de pe uliţe se lungeşte prin puţuri şi haznale şi trece, apoi, nepăsător, ca prin brânză, peste pereţii de chirpici, fleşcăind bruma de avere a budeştenilor. Aici nu există canalizări pentru apele pluviale sau menajere, iar apa din fântâni răspândeşte molime.

Unii cetăţeni din Budeşti spun chiar că, din cauza apei poluate, copiii lor rămân pitici ori muţi. „Vă dă Europa bani, să vă facem staţie de epurare şi canalizare.

Peste câţiva ani o să aveţi apă bună de băut şi canal în curte”, le spune Marian Chirică, reprezentantul operatorului regional „Ecoaqua“ Călăraşi, celor câţiva curioşi ce i se strâng în jur, să afle cine le calcă seara-n bătătură.

Zarzavaturi hrănite „natural”

Teodora Tudorache stă neîncrezătoare însă în poarta pe care vântul o loveşte de privată. „Nu mai ştiu pe un’ să săp, ca să mut groapa cu rahat. Am ajuns lângă gard. Astup şi iar astup, din loc în loc! Să ne dea cine ne-o da bani, că de la Primărie am aşteptat de ni s-a lungit gâtu’”, spune femeia.

Ceilalţi budeşteni s-au împrăştiat însă destul de repede, că zor de vreo pomană electorală nu era, iar despre proiecte plimbate pe la Bruxelles sau fonduri structurale, degeaba le spui oamenilor până nu le aduci buldozerele-n ogradă.

În Olteniţa, oraşul pe malul căruia Dunărea primeşte apele îmbâcsite ale Argeşului, străzile cotesc strâmte şi se opintesc în gropi ce se umplu numai atunci când plouă.

Până acum vreo trei ani, pe Strada Viilor, casele olteniţenilor erau pustiite de ape, ţoalele zăceau pe gard la uscat, iar pereţii de chirpici se prăbuşeau peste oameni sau peste vitele adăpostite în fundul curţilor.

A fost trasă canalizare pentru apele pluviale, dar mulţi dintre orăşeni, şi bătrâni, şi săraci, îşi păstrează şi acum closetele săpate în pământ şi îngraşă grădinile în care cresc zarzavaturi hrănite cu fecale.

„Haznaua «e plină până-n gât»”

„Mut rahatu’, mamaie, din gard în gard, că aşa o făcut şi muma, aşa fac şi eu. De unde bani de canalizare, din două milioane pensie?”, spune Ioana Titrat din Olteniţa. „Cinci miliarde s-au băgat aici, din fonduri SAMTID, să vă scăpăm de prăpăd”, zice, la rându-i, tehnicianul Marian Chirică. „Cu cinci miliarde cumpărai mata toată Olteniţa.

Uită-te la canalul acela de l-aţi făcut, că se astupă una-două!”, spune cu năduf o rudă a Ioanei. Stancu Marin, de pe Strada Păcii, are o casă mai arătoasă, cu gard de fier, iar în mijlocul curţii tronează haznaua. „Am venit să vă spunem că o să aveţi canalizare de la UE”, îi explică Chirică bătrânului rezemat de gard: „O să faceţi cum aţi făcut şi cu asfaltul.

Îl turnaţi iarna, crapă, şi la vară o luaţi de la capăt!”. „Cât despre hazna, „e plină până-n gât”, că vidanja costă 120 de lei, iar omului i-e ruşine de ce are în curte şi e sătul de miros şi cheltuială.

În oraşul Călăraşi, peste 80% din locuitori au apă şi canal în curte, restul însă se descurcă după puteri, până când „Ecoaqua“ va termina licitaţiile şi se va apuca să cheltuiască cu folos cele o sută de milioane de euro primite de la Bruxelles.

Fonduri de la UE

Călăraşiul face parte dintre judeţele care au primit primele fonduri europene de mediu, în aprilie la Bruxelles, pentru reabilitarea sistemelor de apă-apă uzată şi canalizare. Proiectul regional prevede cinci staţii de epurare şi reabilitarea sistemelor de apă potabilă şi canalizare din oraşele Călăraşi, Olteniţa, Budeşti, Lehliu-Gară şi Fundulea din judeţul Călăraşi, cât şi Urziceni, din Ialomiţa.

Valoarea investiţiei este de 100 milioane de euro, iar de acest proiect vor beneficia 120.000 de locuitori. Vor fi construiţi în total 65 de kilometri de canalizare, iar finalizarea investiţiei este prevăzută pentru anul 2013. Beneficiarul acestei lucrări este societatea „Ecoaqua“ din Călăraşi.

Managerul de proiect, Mircea Toma, spune că au început deja licitaţiile în urma cărora vor fi desemnate firmele ce vor executa lucrările. Primul oraş ale cărui reţele de apă vor intra în reabilitare, cel mai probabil în luna mai a anului viitor, va fi Călăraşiul, urmat de Olteniţa şi Budeşti; 85% din bani vin de la UE, restul de la consiliile locale şi de la operatorul regional.

Avem acum peste 14 milioane de euro în cont. Nu ne-am apucat încă de treabă, dar vom duce totul la capăt până în 2013

Mircea Toma
managerul proiectului finanţat din bani europeni

„Vara te ia mirosul de nas de la o poştă”

Staţia de epurare din Călăraşi, aproape de cimitir şi împrejmuită de casele construite după Revoluţie, spală cum poate apele uzate ce se scurg din oraş.

În bazinele în paragină, supravegheate de doi mecanici, se golesc vidanjele şi se scurg apele din canalizări, „tratate” înainte de a se vărsa în Dunăre. Mirosul se simte de la o poştă, iar ciorile şi dulăii scormonesc nămolul scurs după procesul de tratare, care este aruncat la câţiva metri de laboratorul de probe.

Paraschiv Neculai, şeful staţiei de epurare, este încântat de noul proiect de modernizare pe banii UE şi speră să iasă la pensie în halat alb. Deocamdată, fără niciun spor pe cartea de muncă, respiră zilnic aerul fetid şi se uită neputincios spre apele negre care intră şi ies din decantor.

Este conştient că toată murdăria se varsă în Dunăre. „Nu poţi să stai multă vreme aici, mai ales vara. Te ia mirosul de nas de la o poştă”, spune Neculai.

Desprinşi din Evul Mediu

În bazinul ruginit plutesc beţişoare de urechi, bucăţi de vată, pungi de plastic şi tot felul de alte obiecte pe care Dunărea le plimbă apoi spre Deltă. Gunoaiele au şi ele locul lor de cinste în judeţul Călăraşi.

La intrarea în Olteniţa, oraşul uitat de fostul preşedinte Iliescu, şoseaua trece printre copacii siliţi să susţină campania electorală. Este mărginită de-o parte şi de alta de peturi şi doze de bere, amestecate cu tot felul de resturi care put şi sunt întinse de vânt în cele patru zări.

Desprinşi parcă din Evul Mediu, oamenii scotocesc după fiare vechi, suiţi pe mormanele cu vârf, iar câinii îşi caută nestingheriţi hrana.