Bombele chimice din bateriile vechi

Amestecate cu resturile menajere, bateriile electrice vechi, pentru care nu există încă un sistem de colectare, sunt arse, aruncând în aer cantităţi impresionante de substanţe toxice. Prin degradare, bateriile portabile aruncate la gunoi elimină metale grele deosebit de periculoase care contaminează solul şi pânza freatică.

Miliarde de baterii mici care conţin tone de metale toxice sunt produse şi utilizate anual în întreaga lume. Aruncate, de regulă, la groapa de gunoi, bateriile mici, uzate, reprezintă surse majore de poluare, deoarece, prin degradare, infestează solul şi apele cu metale grele, deosebit de nocive.

Coşul de gunoi, punct de colectare

Până în 2007, potrivit unui studiu realizat de compania „Sunlight România”, pe piaţa autohtonă se vindeau anual 40 de milioane de baterii portabile, care, după utilizare, deşi considerate deşeuri periculoase, sunt amestecate cu gunoiul menajer ori arse.

Prin ardere, aceste „mici bombe”, pe care scrie „Nu aruncaţi!” sau  „Nu ardeţi!”, eliberează în aer cantităţi impresionante de toxine, poluând hrana şi apa. Toxice şi radioactive, bateriile portabile trebuie manipulate şi depozitate corespunzător, iar prin reciclarea lor poate fi înlăturat riscul contaminării cu metale grele  a gropilor de gunoi şi a aerului. 

Soarta bateriilor uzate rămâne, deocamdată, la voia întâmplării în România, deoarece implementarea sistemului de gestionare a acestor deşeuri întâmpină mari dificultăţi. Nu există, în acest moment, centre de colectare, mai ales la sate, şi nici locuri de depozitare, cât despre înfiinţarea instalaţiilor de tratare şi reciclare, nici nu poate fi vorba, din cauza costurilor foarte ridicate. În concluzie, pentru cine are baterii vechi acasă nu prea există, în acest moment, altă soluţie decât să le arunce la coşul de gunoi.

Producătorii şi importatorii de baterii portabile de pe piaţa românească, conform unui act normativ promovat recent de Executiv, vor fi obligaţi să colecteze şi să-şi recicleze deşeurile fie individual, fie prin transferarea responsabilităţilor către un alt operator economic.

Hotărârea, adoptată de Guvernul României, în luna septembrie a acestui an, asigură transpunerea în legislaţia naţională a Directivei Comisiei Europene numărul 66/2006, privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase.  Rata minimă de colectare a bateriilor uzate este de 25%, până în luna septembrie 2012, ţintă greu de atins, după cum susţine Călin Istrăţoiu, directorul Direcţiei Reciclare Materiale din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor (MEF).

Ţinte propuse, de neatins

Această ţintă de colectare, impusă producătorilor şi importatorilor de baterii şi acumulatori portabili, aproape că se va dubla în 2016, ea trebuind să ajungă la 45%.

„Se vor naşte controverse. Pe piaţă există baterii neconforme. Cu toate că importatorii, producători autohtoni nu există, sunt obligaţi să declare, până la 30 aprilie anul viitor, într-un registru administrat de Agenţia Naţională pentru Mediu (ANPM), cantităţile de baterii aduse pe piaţă, cât şi bateriile uzate colectate, tot în sarcina lor ar putea să cadă şi deşeurile provenite de la bateriile contrafăcute. Costurile de colectare, sortare, transport şi reciclare sunt foarte mari şi vor fi suportate de firmele producătoare.

 Cât despre rata de colectare propusă, este greu de crezut că va fi atinsă, dar nici celelalte state europene nu stau mai bine. România a încercat să propună Comisiei Europene rectificarea acestei ţinte, fără succes însă. Important este să ne urnim şi cred că vom reuşi să facem ceva”, a declarat Călin Istrăţoiu pentru „Adevărul”.

Reguli mai bune pentru colectare din anul 2009

Garda de Mediu va urmări, începând cu 2009, dacă importatorii sau producătorii de baterii portabile, înscrişi în Registrul Agenţiei Naţionale de Mediu, vor respecta prevederile legii.

 „Pe baterii vor fi aplicate etichete prin care cumpărătorii vor fi informaţi despre toxicitatea acestor produse.

Producătorii, înscrişi în Registrul ANPM, vor fi nevoiţi, de asemenea, să instaleze în magazine coşuri etichetate, în care clienţii vor putea să arunce bateriile vechi, să asigure locurile de depozitare şi transportul acestor deşeuri.

În caz contrar, se vor aplica amenzi de până la 30.000 lei sau marfa va fi retrasă de pe piaţă”, a declarat pentru „Adevărul” Valentin Neagoe, comisar al Gărzii de Mediu. Până acum însă nimeni nu a amendat sutele de mii de baterii aruncate la gropile de gunoi, deşi există legi care susţin că aceste deşeuri ar trebui să aibă un regim special de colectare.

Au fost iniţiate şi campanii de colectare a bateriilor folosite, una dintre ele finanţată, cu câţiva ani în urmă, de olandezi, în şcolile din sectorul 6 al Capitalei.

S-a strâns peste o tonă de baterii portabile uzate, dar acestea zac depozitate la unul dintre punctele de colectare a deşeurilor reciclabile de pe raza sectorului 6.

Belgia, fruntaşă la reciclare

Europenii au reciclat anul trecut 27.000 de tone de baterii uzate, în timp ce pe piaţa comunitară sunt puse, anual, în vânzare peste 200.000 de tone de baterii portabile.

Rata medie de colectare în statele europene este de 13%, dar aproape jumătate din acest procentaj este realizat doar de cinci ţări, dintre care se evidenţiază Belgia, care strânge şi reciclează anual 50% din bateriile uzate. Polonia însă nu a atins până acum decât 1% din ţinta de colectare propusă.

Până la 26 septembrie, data-limită de transpunere, la nivel naţional, a Directivei UE privind colectarea şi reciclarea bateriilor uzate, doar nouă state, printre care Austria, Slovenia şi Spania, dăduseră curs, din punct de vedere legislativ, prevederilor acestui document. În UE, există peste 30 de staţii de reciclare a bateriilor mici, concentrate în Franţa şi Germania.

Compuşi toxici, nedegradabili

Bateriile-butoni, folosite la ceasuri şi calculatoare, sunt cele mai periculoase pentru că au în componenţa lor peste 30% mercur. O baterie-buton poate contamina 600.000 de litri de apă, iar, în contact cu apa, mercurul formează o substanţă cancerigenă, ce poate afecta grav sistemul nervos şi rinichii.

Bateriile cu cadmiu sunt la fel de toxice, deoarece această substanţă este cancerigenă şi, aspirată, afectează grav plămânii, iar înghiţită îmbolnăveşte rinichii.

Nichelul, care are efecte nocive asupra pielii, litiul, substanţă neurotoxică, ce poate produce chiar infarct, sau plumbul, care nu este bio­degradabil şi afectează rinichii şi creierul, sunt câteva dintre metalele grele care intră în componenţa bateriilor, deosebit de periculoase pentru mediul înconjurător şi sănătate.

Magazinele nu strâng baterii vechi

Multe dintre lanţurile de retail din România, deşi ar fi interesate, nu au amenajate încă puncte de colectare a bateriilor mici uzate.

Ana Topârceanu, manager comunicare Bricostore, susţine că ar fi utile coşurile în care oamenii ar putea să lase bateriile folosite în momentul în care îşi cumpără altele noi, dar, deocamdată, în magazine, nu se află decât coşuri pentru becurile stricate.

Nici la Real Hypermarket clienţii care vor să scape de bateriile vechi nu au unde să le lase. „Pentru bateriile mici nu avem puncte de colectare decât pentru becuri uzate”, spune Adriana Piţa, directorul de comunicare al retailerului german.

Magazinele Carrefour au pus însă, de curând, la dispoziţia clienţilor coşuri cu capac, etichetate, în care pot fi lăsate baterii uzate şi acumulatori.