Berlusconi, blocat în Padiş de şmecherii locali

Zona din Apuseni e asaltată de investitori "privilegiaţi" şi de hoţi de lemne, care distrug sistematic un tărâm protejat prin lege. Lăsat de Dumnezeu aproape la picioarele sale, Padişul e

Zona din Apuseni e asaltată de investitori "privilegiaţi" şi de hoţi de lemne, care distrug sistematic un tărâm protejat prin lege.

Lăsat de Dumnezeu aproape la picioarele sale, Padişul e raiul fără seamăn al tuturor iubitorilor de munte. Până nu demult, de-a lungul şi de-a latul, vedeai doar păşuni de-un verde ireal şi creste aspre, învelite în păduri de conifere, prin care lumina reuşea cu greu să pătrundă.

Acum, cabane din butoaie şi pensiuni neautorizate poluează în voie, pe motiv că patronii acestora sunt deja amendaţi, iar legea nu permite două pedepse pentru acelaşi motiv! Între timp, un proiect turistic de anvergură, la care printre asociaţi se numără şi fostul premier al Italiei, Silvio Berlusconi, e blocat de şmecherii care ar vrea să păstreze Padişul pentru ei.

În 2001, în urma unui memoriu semnat de organizaţiile de mediu din Bihor şi Cluj, Platoul Padiş a fost inclus într-o rezervaţie sub numele Parcul Natural Apuseni (PNA). Potrivit Legii 462/2001, rezervaţia cuprinde patru părţi. În zonele de protecţie specială (Cetăţile Ponorului, Cheile Galbenei, precum şi în "rezervaţia integrală" Valea Boga), exploatarea forestieră şi construcţiile sunt strict interzise, iar turiştii nu au dreptul să intre decât însoţiţi de ghizi autorizaţi.

Din păcate însă, deşi modificată până în prezent de cinci ori, legea nu stabileşte nici acum cu precizie graniţele zonelor din rezervaţie. Aşa se face că dintre coclaurile altădată virgine răzbate acum hârâitul nesfârşit al drujbelor ce frâng pădurea, iar pe drumurile croite anapoda, zi-noapte aleargă maşini, gemând sub greutatea buştenilor doborâţi.

Administraţia Parcului Natural Apuseni spune că are mâinile legate. Poate şi pentru că, deşi logic ar fi să funcţioneze ca o organizaţie de sine stătătoare, ANPA funcţionează în subordinea Direcţiei Silvice Oradea. Deci, practic, în subordinea unei instituţii care gestionează exploatarea lemnului şi culegerea fructelor de pădure.
Reprezentanţii Direcţiei Silvice susţin că ţin sub control situaţia.

"Au fost câteva cazuri mai speciale, dar cei vinovaţi au fost puşi sub urmărire penală", spune directorul tehnic al Direcţiei Silvice, Adrian Jurcău. Problema e, ne explică Jurcău, cu păşunile din rezervaţie, dintre care unele sunt chiar în zona de protecţie specială.

Aici s-au făcut studii de transformare în imaşuri, prin rărirea copacilor înainte de înfiinţarea parcului. "În aceste locuri nu avem posibilitatea legală de a interveni până la finalizarea planului de management al rezervaţiei", spune directorul.

Unde-i planul?

Planul respectiv, care ar clarifica şi modul în care poate fi valorificat potenţialul turistic al zonei, e deja la a doua variantă şi tot nu e pe placul administraţiilor celor cinci comune care au sau îşi dispută terenuri situate în incinta rezervaţiei: Pietroasa, Bunteşti, Budureasa, Gârda şi Beliş. "Proiectul e considerat drept o ameninţare de către oamenii locului, mai ales de cei care se ocupă de exploatarea resurselor forestiere", explică Alin Moş, fostul şef al Rezervaţiei, în prezent coordonator al Proiectului Phare CBC "Culoar româno-maghiar pentru conservarea biodiversităţii".

Problema e că, până când ANPA şi primăriile se vor pune de acord, platoul s-a transformat într-o adunătură de căsuţe şi cabane de prost gust, aruncate de-a valma, fără nicio aprobare...

De pildă, vânzătoarea Ana Terebenţ a venit în Padiş în 2003. Clădirea fistichie în care lucrează are o autorizaţie, dar ca magazin ABC, deşi funcţionează acum ca minipensiune, bar şi restaurant de ocazie pentru turiştii cazaţi în camerele de la etaj şi în câteva… butoaie.

Evident, Terebenţ prestează servicii de turism fără autorizaţie. Barul e mereu plin de muncitori forestieri. Femeia din spatele tejghelei refuză orice declaraţie. "Nu pot să-l sun pe patron, că aici nu are semnal telefonul mobil, iar fix nu avem", minte femeia, la iuţeală, deşi înainte cu cinci minute, vorbea la un telefon fix din bucătărie.

Cabana cu "protecţie"

O altă construcţie, cabana "Cetăţile Ponorului", a fost pe vremuri un sediu al Întreprinderii de Exploatări Forestiere (IFET) şi, fiind în zonă de conservare specială, ar fi trebuit rasă de pe faţa pământului. Însă, noul stăpân al cabanei, Liviu Toma, care pare să fie fiul cui trebuie, beneficiază de "protecţie specială". Funcţionează fără autorizaţie de mediu, dar asta nu l-a împiedicat să-şi facă site pe internet. Doar are "condiţii de lux": apă potabilă captată ilegal dintr-un izvor şi canalizare evacuată într-o fosă aruncată chiar deasupra unui pârâu.

Autorităţile dau din umeri şi spun că n-au ce le face. Atât reprezentanţii Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC), cât şi cei ai Gărzii de Mediu susţin că firmele care funcţionează în Parcul Natural Apuseni au fost deja sancţionate. "Noi nu putem da decât o singură amendă. Nu putem amenda de două ori pentru aceeaşi faptă", declară Lucian Chindlea, şeful ISC.

Chindlea aruncă răspunderea în curtea administraţiilor locale. "Oamenii şi-au început afacerile înainte de înfiinţarea Parcului, iar până la clarificarea situaţiei juridice a terenurilor, nu putem lua măsuri", se justifică primarul din Budureasa, Vasile Budău.

Megainvestiţie boicotată

În timp ce cabanele şi dughenele mizere proliferează, singurul proiect serios pentru zona Padiş e abia în fază de avizare, şi nu de azi, de ieri, ci de patru ani. El prevede ridicarea unei staţiuni de patru stele în Padiş, în apropierea Vârfului Bisericuţa Moţilor, pe o suprafaţă de 86 de hectare şi cu o capacitate de cazare de 3.000 de persoane.

Viitoarea staţiune ar urma să aibă două pârtii de schi, funcţionale pe întreaga perioadă a anului, iar pensiunile din perimetrul ei, de maximum două niveluri, vor fi construite strict după modelul caselor tradiţionale moţeşti, având dotările necesare unui confort de trei şi patru margarete.

Investitorii nu sunt nici ei fitecine. Stelică Florea, avocatul consorţiului, spune că printre asociaţi se numără şi fostul premier al Italiei, Silvio Berlusconi, asociatul său Vincenzo di Palla, grupul francez Vinci, unul dintre cei mai mari antreprenori din Europa, dar şi fonduri de investiţii imobiliare din Anglia şi România.

"Viitoarea investiţie va fi prietenoasă cu natura", promite Viorel Popa, reprezentantul grupului, insistând că interesul său şi al celor pe care îi reprezintă e să nu afecteze în niciun fel mediul. "Niciun copac nu va fi tăiat, nici măcar pentru pârtiile de schi". Omul se plânge însă că, în ciuda grijii cu care a fost elaborat proiectul, acestuia i se pun piedici de neînţeles.

"Ni s-au cerut studii peste studii. Până acum am cheltuit peste două milioane de euro numai pe hârtii. Unora dintre ele nu le văd niciun rost. De exemplu, nu înţeleg de ce trebuia să prezentăm un studiu de impact asupra furnicilor şi habitatelor de lilieci".

Însă, deşi proiectul pe care îl promovează Viorel Popa are ca scop declarat transformarea Padişului într-o staţiune care să rivalizeze cu cele de pe Valea Prahovei, până la punerea lui în aplicare, noul proiect e sufocat de birocraţie. La faţa loc ului sunt cei care nu se-mpiedică în hârtii, că sunt şmecheri.

>> Ni s-au cerut studii peste studii. Până acum am cheltuit peste două milioane de euro numai pe hârtii. Unora dintre ele nu le văd niciun rost. De exemplu, nu înţeleg
de ce trebuia să prezentăm un studiu de impact asupra furnicilor
şi habitatelor de lilieci.
Viorel Popa
Reprezentatul grupului de investitori străini