Banii pentru spaţii verzi se duc mai mult la sate

Fondurile de la stat pentru creşterea suprafeţei de spaţii verzi au ajuns preponderent în comune şi în oraşe mici. Din cele 22 de proiecte finanţate de Administraţia Fondului pentru Mediu, mai mult de jumătate au fost implementate în comune.

Primarii nu s-au grăbit să ceară fonduri  pentru creşterea suprafeţelor spaţiilor verzi din localităţi pentru a atinge standardele europene, de 26 de metri pătraţi pe cap de locuitor. Banii alocaţi de la bugetul de stat au ajuns, preponderent, în comune şi oraşe mici.

Conform Ordonanţei de Urgenţă 114 din octombrie 2007, autorităţile au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 de metri pătraţi pe cap de locuitor până la data de 31 decembrie 2010 şi de minimum 26 de metri pătraţi pe cap de locuitor până în 2013.

În plus, autorităţile erau obligate ca, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei,  să întocmească un program în care să fie evidenţiate etapele de realizare.

Niciun oraş mare

La mai bine de un an de la demararea Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi, care a fost aprobat de Guvern prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 59/ 20 iunie 2007, au fost finalizate doar 22 de proiecte, în valoare de zece milioane de lei.

Deşi oraşele mari se sufocă din cauza poluării, niciunul nu apare pe lista proiectelor finalizate a AFM. Din contră, mai mult de jumătate din proiecte au fost implementate în comune şi oraşe mici pentru realizarea parcurilor. Spre exemplu, comuna Cogealac, din judeţul Constanţa, a primit 500.000 lei pentru o amenajare peisajeră.

Trei sesiuni de finanţare

Până în prezent au avut loc trei sesiuni de depunere a cererilor de finanţare, în iulie 2007, ianuarie şi august 2008. Fonduri s-au alocat pentru primele două, iar despre cea de-a treia încă nu se ştie nimic.

„Proiectele selectate în sesiunea 25 august - 05 septembrie 2008 se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Mediului. În acest moment nu deţinem alte informaţii cu privire la această sesiune”, a declarat Alina Clonţ, reprezentantul Administraţiei Fondului pentru Mediu.

Peste 175 de proiecte, demarate în sesiunile din 2007 şi 2008, sunt în curs de finanţare. Valoarea totală a acestora se ridică la 107,6 milioane de lei.

În prezent, dintre oraşele restante la spaţii verzi, Galaţiul are un proiect în curs de finanţare, în valoare de 1,60 milioane de lei pentru amenajarea unui parc, aferent unor blocuri ANL,  şi Constanţa, are o  finanţare de 1 milion de lei, pentru reabilitarea şi extinderea spaţiilor verzi din zona Tomis.

În Bucureşti, pe lista proiectelor în curs de finanţare figurează doar sectorul 6, cu o amenajare peisagistică în valoare de două milioane de lei, semnat în noiembrie 2007.

Finanţarea proiectelor pentru realizarea de spaţii verzi în localităţi se face din bugetul Administraţiei Fondului pentru Mediu.

Numai un sector din Capitală

Primăria sectorului 6 din Capitală are un proiect în curs de finanţare, în valoare de două milioane de lei. Acesta presupune realizarea unei amenajări peisagistice.

„Nu te poţi opune dezvoltării comerciale“

 Târgu Mureş a fost prins nepregătit de a face faţă schimbărilor ce le presupun normele europene de mediu. Municipiul are circa 290 de hectare de spaţii verzi, astfel că unui locuitor al oraşului îi revin circa 9-10 metri pătraţi, departe de cerinţele legii. 

Peste 170 de proiecte sunt în curs de derulare  Foto: Adevărul

Însă, pentru purtătorul de cuvânt al Primăriei, Marius Paşcan, Târgu Mureş stă bine la capitolul spaţii verzi. Elargumentează că în studiul făcut în 2002 prin Agenda 21 nu era trecută în proprietatea oraşului pădurea Platoul Corneşti, de circa 400 de hectare. „Dacă s-ar face acum un calcul, cu această suprafaţă am avea spaţiu verde excedentar”, a spus Paşcan.

Se construiesc blocuri

El nu a negat că în continuare se construiesc blocuri şi se amenajează parcări printre clădirile deja existente, insistând pe ideea unei formule de compromis.

„Nu te poţi opune dezvoltării, fiindcă aici discutăm şi de construcţii industriale sau comerciale. Avem un oraş înghesuit, limitat de comunele limitrofe, iar aplicarea retroactivă a unor norme europene este absurdă”, a apreciat Paşcanu.

Primăria are un plan atât de evidenţiere, cât şi de creştere a spaţiilor verzi. Potrivit Ancăi Teban, şefa Biroului Amenajare Peisagistică şi Control Spaţii Verzi din cadrul Primăriei, se fac noi măsurători topografice, ultimele fiind efectuate în urmă cu zece ani. 

„Inventarul spaţiilor ­verzi, început în 2005, se reactualizează anual, timp în care au fost refăcute parcurile existente şi se încearcă înfiinţarea unora noi. În domeniul public al municipiului nu mai există teren liber şi se înfiinţează parcuri de odihnă pe spaţiile dintre blocuri. Totuşi, din 2006 am înfiinţat 15 parcuri noi şi se lucrează la încă trei”, a spus Anca Teban.