Balenele, „pădurea“ care protejează oceanele lumii

Balenele par să fie o verigă importantă în ciclul carbonului pe planetă

Uciderea mamiferelor marine dăunează mediului pentru că poate duce la eliberarea unor cantităţi uriaşe de dioxid de carbon în atmosferă. Balenele stochează dioxid de carbon în corpul lor pe parcursul întregii vieţi, iar atunci când sunt ucise, mare parte din acest gaz poate fi eliberat în aer, susţin cercetătorii americani.

Potrivit doctorului Andrew Pershing de la Universitatea din Maine, balenele sunt „pădurile oceanelor". Alături de colegii săi de la institutul de cercetare al universităţii, Pershing a calculat capacitatea anuală de stocare a mamiferelor marine şi a ajuns la concluzia că un secol de vânătoare de balene ar fi dus la eliberarea în atmosferă peste 100 de milioane de tone de dioxid de carbon, echivalentul arderii unei păduri de 130.000 de kilometri pătraţi, scrie BBC News.

Cantitatea de gaz este infimă, însă, prin comparaţie cu cea produsă anual de activitatea umană. Cercetătorul a explicat că, în trecut, balenele erau vânate în special pentru că erau o sursă bună de combustibil pentru lămpi, a cărui ardere elibera gazul direct în aer.

„Reîmpădurirea" apelor

„Sistemul marin este unic pentru că atunci când balenele mor (din cauze naturale), corpurile lor se scufundă, aşa că duc carbonul stocat pe fundul oceanelor", a explicat Pershing. „Dacă mor într-o zonă destul de adâncă, gazul va rămâne departe de atmosferă poate timp de sute de ani."

Dacă am permite grupurilor de balene să se dezvolte, am putea „sechestra" gazul, care contribuie la efectul de seră, în cantităţi comparabile cu unele programe de reîmpădurire, susţine cercetătorul. Şi acelaşi principiu al reîmpăduririi ar putea fi aplicat şi balenelor, care au nevoie de programe de protecţie care să le permită să se înmulţească.

Şi alţi oameni de ştiinţă împărtăşesc opinia profesorului Pershing. Daniel Costa, un cercetător de la Universitatea din California, Santa Cruz, spune că mai multe grupuri investighează acum importanţa balenelor în ciclul carbonului pe planetă, un lucru atât de evident încât mulţi se întreabă cum de nu s-au gândit la asta până acum.

Pershing a spus că acelaşi principiu se aplică şi altor animale marine mari, inclusiv unei specii de ton uriaş cu înotătoare albastre şi rechinilor albi. „Sunt prădători mari, aşa că, dacă nu vor fi pescuiţi, corpurile lor au toate şansele să rămână pe fundul oceanelor."