O trupa de saltimbanci in cursa pentru Cotroceni

Pana ce tricolorul de sapte miliarde sa fluture deasupra Palatului Parlamentului, un alt steag, cu dimensiuni mult mai mari si care are in loc de stema un pistol cu teava innodata, sta sa se inalte.

Pana ce tricolorul de sapte miliarde sa fluture deasupra Palatului Parlamentului, un alt steag, cu dimensiuni mult mai mari si care are in loc de stema un pistol cu teava innodata, sta sa se inalte. Este simbolul "Rascoalei comunitare", declansata in Romania de Victor Nitu, jurist la spitalul "Mavromati" din Botosani. "Rascoala comunitara" este "un proiect de dimensiuni uriase, conceput personal" de domnul Nitu. "Rascoala" are program, asa cum scrie la cartea de istorie, dar adaptat noilor provocari. Daca nu va fi inabusita, ea va rezolva problemele pensionarilor, orfanilor, somerilor, bolnavilor cronici si... reforma in Justitie. In paralel cu Rascoala, Romania lui Nitu traieste un alt mare eveniment: Campionatul Mondial de Fotbal de la Botosani. Acesta este al doilea punct din programul "presedintelui" Nitu. Indiferent daca trofeul ramane sau nu acasa, "presedintele" este hotarat sa duca la bun sfarsit si celelalte proiecte ale sale: universitatea-gigant si construirea unui oras in care sa traiasca numai persoane care au implinit un secol. "Nitu presedinte!" scandeaza voci fara chip, si juristul spitalului din Botosani se trezeste din visare. Este tot presedintele Fundatiei Bolnavilor Cronici, dar crede cu ardoare in programul pe care il viseaza inca din 1996. Cu aplomb, la mijlocul lui august isi anunta candidatura la Presedintia Romaniei. Este primul inscris in cursa. La mai putin de o saptamana apare primul rival. "Arata bine, se imbraca bine, miroase bine", asa il descriu constantenii pe avocatul Gheorghe Dinu, de 48 de ani. Prezidentiabilul de la malul marii este doctor in drept international si conferentiar la Universitatea Ovidius, unde se spune ca face amfiteatre pline. Este sigur de succes: "Nu candidez la un post de consilier, primar sau parlamentar, pentru ca nu ma pierd in lucruri marunte. Pe mine, aceasta functie de presedinte de tara nu ma impresioneaza. Spre deosebire de altii, eu am charisma si mesaj", spune Dinu. Avocatul nu are un program si nu face promisiuni. Spune insa ca va garanta aplicarea legilor. Dinu a fost criminalist in Militie, ofiter de contrainformatii, iar dupa Revolutie a activat la celebra "doi si un sfert". De ieri, lui Nitu si Dinu le tine companie in clubul candidatilor la Cotroceni insusi Emil Constantinescu. Aflat la Sibiu si intrebat despre candidatura sa la presedintie, fostul presedinte, care in 2000 aproape se jura ca nu va mai candida si nu-si va face partid, a dat un raspuns pe masura sa: "Daca este sa va dau un raspuns direct, raspunsul este da. Dar daca este sa luam in ansamblu ideea de candidatura, evident trebuie sa tin cont de mai multe aspecte". Incurajat de primii inscrisi in cursa si de absenta lui Ion Iliescu, Constantinescu spera sa mai pacaleasca o data electoratul. Programul sau nu mai ia in calcul 15 mii de specialisti care in 200 de zile vor face sa curga lapte si miere. "Eu cred ca partidul pe care il conduc are rolul de a redescoperi misionarismul, contactul de la om la om", spune Emil Constantinescu, fara a sti foarte clar ce le va spune oamenilor, pentru ca la congresul partidului sau nu s-a prezentat un program. In clubul candidatilor poate fi inscris si generalul Mircea Chelaru, presedintele PUNR. El si-a anuntat disponibilitatea pentru a candida deocamdata doar la Primaria municipiului Iasi. "Cunosc Mafia din oras si stiu cum sa lupt impotriva ei", ar fi spus generalul. I-ar fi stat mai bine printre prezidentiabilii de mai sus, dar nimic nu spune ca functia de primar nu este doar un antrenament. Iar betia de cuvinte si logica schioapa il pot califica si pe el, fara probleme, alaturi de juristul din Botosani, militianul tomitan sau geologul national. Urmare din pag. 1 Comisia juridica a acceptat, prin vot, un amendament propus de Cornel Badoiu, prin care se elimina primul articol al Ordonantei. Astfel, s-a eliminat restrictia prin care avocatilor-parlamentari li se interzicea sa pledeze in cauzele ce se judeca la judecatorii sau tribunale. Ca urmare, avocatii-parlamentari isi vor pastra dreptul de a pleda la toate instantele de judecata si de a acorda asistenta juridica la Parchetele de pe langa aceste instante. Amendamentul formulat de Cornel Badoiu a fost aprobat cu 10 voturi pentru si 8 impotriva, spre stupefactia vicepresedintelui comisiei, Emil Boc, care a numarat de cel putin cinci ori ca sa se convinga de rezultatul votului. Dupa incheierea sedintei, Emil Boc a declarat ca a facut toate artificiile posibile pentru a impiedica respingerea Ordonantei. Artificiul care a salvat Ordonanta a fost invitarea la dezbateri si a unui reprezentant al Uniunii Avocatilor, drept pentru care dezbaterile au fost amanate. Ordonanta de Urgenta a Guvernului urmarea, pe langa limitarea instantelor la care avocatii-parlamentari pot pleda, si restrictionarea cauzelor pentru care pot incheia contracte de asistenta (printre care cele de coruptie sau cele care aduc atingere sigurantei statului). Primul punct a fost deja anulat in Comisia juridica a Camerei Deputatilor.