Nu trebuie să uităm de principiul "poluatorul plăteşte"

Poluarea Dunării a arătat că relaţiile dintre România şi Serbia nu sunt dintre cele mai bune. Despre ce se poate face în continuare, ne-a spus Lucia Ana Varga, secretar de stat în Ministerul

Poluarea Dunării a arătat că relaţiile dintre România şi Serbia nu sunt dintre cele mai bune. Despre ce se poate face în continuare, ne-a spus Lucia Ana Varga, secretar de stat în Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor.
- Au existat mai multe poluări venite de la sârbi. Cu siguranţă că asta nu va fi ultima. Cum le prevenim în viitor?
- Noi am solicitat părţii sârbe să ia toate măsurile pentru stoparea definitivă a sursei de poluare şi pentru a lua măsuri pentru prevenirea poluării în viitor. Am trimis o scrisoare ministrului mediului din Serbia, prin care ne ofeream să acordăm asistenţă tehnică pentru sistarea poluării şi le-am solicitat să ia măsurile de prevenire. Din câte am înţeles eu, şi inspecţia de stat a apelor din Serbia a făcut verificări la compania respectivă pentru că trebuie să se înţeleagă că poluarea a survenit la o companie privată şi, prima dată, partea sârbă este cea care trebuie să intervină pentru a lua măsuri. şi ne va informa şi pe noi în perioada care urmează.
- De ce credeţi că nu au recunoscut de prima dată?
- Din ultimele discuţii pe care le-am avut cu partea sârbă, aceasta spune că nici ei nu au ştiut şi nu au fost anunţaţi de către companie că s-a produs acest incident. Prin urmare, şi lor le-a fost imposibil să anunţe în aval. Acum, de ce nu a anunţat compania, cred că nu a fost suficient de conştientă de faptul că dacă nu anunţă şi nu se iau măsuri în timp util, nu se poate interveni şi partea de produs petrolier se va întinde pe o suprafaţă foarte mare. Sper ca, în perioada următoare, agenţii economici, şi asta este valabil şi pentru firmele din România, în momentul în care au o poluare să anunţe, pentru a se putea interveni şi pentru a elimina efectele negative.
- Cum puteţi caracteriza relaţia cu sârbii în acest domeniu?
- Eu nu aş spune că avem o relaţie proastă cu sârbii, relaţiile au început să se îmbunătăţească. Cel puţin anul trecut, după inundaţiile din Timiş, cooperarea cu ei a fost mult mai bună. Ei acum au transmis informaţiile pe care le aveau. Mai au şi ei de lucru în interiorul sistemului lor, dar la nivel înalt relaţiile sunt normale şi spre îmbunătăţire. O dovadă este faptul că, deşi iniţial, nu au recunoscut că au o poluare, totuşi au acceptat foarte prompt ca reprezentantul României în Comisia de calitate să se ducă şi să verifice pe teritoriul sârbesc. Ne dorim relaţii şi mai bune, dar ar trebui schimbat tot sistemul, începând de la companii, autorităţile teritoriale, până la nivelul Ministerului Mediului.
- Care este diferenţa dintre România şi Serbia în ceea ce priveşte protecţia mediului?
- România, ca stat membru al Uniunii Europene, este pregătită din punct de vedere al legislaţiei şi al măsurilor care se iau pentru intervenţia în caz de poluare. Din punctul lor de vedere, nu pot să mă pronunţ decât asupra activităţii pe care o au în Comisia Dunării, care este un for în care toate ţările îşi expun politicile. Acolo au specialişti buni, însă trebuie voinţă până la cel mai jos nivel. În cadrul ministerului s-au făcut multe schimbări, persoanele au devenit mult mai cooperante, dar mai au şi dumnealor de lucru.
- Ce urmează să facă România după îndepărtarea petei de petrol de pe Dunăre?
- Vom face o analiză completă a situaţiei. Vom aştepta rezultatele analizelor şi, în funcţie de efectele pe care poluarea le-a avut asupra biodiversităţii, ne vom pronunţa ce despăgubiri vom cere. Suntem încrezători că sârbii vor fi receptivi, dar nu trebuie să uităm de principiul poluatorul plăteşte.