Valea Oltului şi Apusenii vor fi vedetele investiţiilor în turism

La mare căutare vor fi unităţile de cazare situate în zone izolate de lume, care dispun de suprafeţe mari de teren

Viitorul apropiat va aduce pe harta investiţiilor din turism noi zone care dispun de potenţial deosebit. Spre exemplu, specialiştii sunt de părere că Valea Oltului are mari şanse de a cataliza investiţii semnificative în următoarea perioadă.

"Valea Prahovei este saturată. Este exclus ca aceasta şi zonele limitrofe să atragă investiţii noi în turism în următorii ani", este de părere analistul imobiliar Liviu Ureche. În schimb, el indică Valea Oltului ca având cele mai mari şanse de dezvoltare din punct de vedere turistic, într-un viitor nu prea îndepărtat.

"Staţiuni precum Călimăneşti-Căciulata, Cozia, Moneasa, Olăneşti şi Govora au un potenţial foarte mare de atragere a investiţiilor", spune Ureche. Impulsul este dat de preţurile mai mici, cât şi de distanţa relativ egală faţă de Capitală, în comparaţie cu Valea Prahovei. Succes vor avea, apreciază Liviu Ureche, şi proprietăţile imobiliare situate în zone montane izolate, cu suprafeţe de teren foarte mari.

Şi pe litoral mai este loc de investiţii în turism

Pe de altă parte, analistul Radu Zilişteanu vede un potenţial foarte mare de dezvoltare a investiţiilor în infrastructura de turism în zona Munţilor Apuseni şi cea a Semenicului, precum şi cea a zonei Borşa din Maramureş. Totodată, studiile arată că şi pe litoral mai este loc pentru investiţii. "Investitorii vor veni în câţiva ani, inclusiv marile lanţuri hoteliere, care-şi vor ridica propriile unităţi de cazare", este de părere Zilişteanu.

Capitala este pe harta marilor lanţuri hoteliere

Pentru specialiştii din turism, Bucureştiul - cu zone limitrofe precum Snagovul - reprezintă un pol de atracţie a investiţiilor în infrastructura specifică în următorii ani. "Cred că zonele apropiate de Bucureşti, nu doar Snagovul, au un potenţial foarte mare pentru realizarea de noi proiecte.

La acestea se adaugă şi zona Dâmbovicioarei", este de părere Daniel Vasilescu, preşedintele Federaţiei Patronale a Turismului Românesc. De altfel, un studiu recent al companiei imobiliare CB Richard Ellis (CBRE) arată că marile lanţuri hoteliere devin tot mai interesate de industria hotelieră autohtonă, Bucureştiul fiind văzut, comparativ cu alte oraşe din Europa Centrală şi de Est, ca având un mare potenţial de dezvoltare. Un alt motiv însă este şi lipsa proiectelor de calitate în derulare. Potrivit companiei Colliers International, zonele din apropierea lacurilor din jurul Capitalei au fost deja luate în considerare şi continuă să rămână în atenţia investitorilor, atât pentru construţia de noi hoteluri, cât şi pentru renovarea structurilor turistice existente. În plus, lacul Snagov şi axa de ieşire din Bucureşti, incluzând Băneasa şi Otopeni, vor atrage în curând investiţii masive, iar hoteluri de 100-150 de camere vor fi dezvoltate în aceste zone, ceea ce va crea o ofertă suplimentară de 450-500 de locuri în următorii trei - patru ani.

Bucureştiul stă pe o mină de aur

Nicu Rădulescu, preşedintele Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear (OPTB), crede că segmentul turismului de sănătate are mari şanse de dezvoltare. "Bucureştiul are o resursă extraordinară pe care nu o foloseşte, şi anume apa termală, iar în zona staţiunii Snagov sunt importante resurse de apă minerală", a declară oficialul OPTB. "Capitala ar putea deveni ca şi Budapesta, iar Snagovul ar putea polariza agrementul - pentru că zona centrală tinde din ce în ce mai mult să devină o zona de business", mai spune Nicu Rădulescu.

Până nu vor fi rezolvate problemele juridice pe care le implică exploatarea resurselor naturale, dezvoltarea celor două zone pe segmentul turismului de sănătate rămâne deocamdată la fază de proiect.

Rămânând la capitolul turism balnear, Rădulescu indică staţiunile de pe litoralul autohton care au un atu faţă de competitorii bulgari: resursele de nămol sapropelic, ape sulfuroase mezotermale şi hipotermale. "Să nu uităm că litoralul reprezintă cea mai mare staţiune balneară a ţării. Aici sunt necesare investiţii enorme", arată Rădulescu.

Pe de altă parte, specialiştii aşteaptă să fie redescoperite staţiuni părăsite precum Oglinzi, din apropierea Cetăţii Neamţului, sau cele aflate în paragină, precum Balvanyos sau Vâlcele.