Turiştii cheltuiesc tot mai mult pentru destinaţiile culturale

În ultimii cinci ani, sumele alocate pentru acest tip de vacanţe au crescut cu peste 51% Orientarea turiştilor către circuitele culturale este tot mai evidentă, arată un studiu al

În ultimii cinci ani, sumele alocate pentru acest tip de vacanţe au crescut cu peste 51%

Orientarea turiştilor către circuitele culturale este tot mai evidentă, arată un studiu al companiei internaţionale de cercetare Euromonitor. "Turismul reprezintă una dintre industriile care au înregistrat cele mai mari creşteri, cu un avans al numărului de vizitatori de 16% la nivel global, ajungând la 118,6 milioane turişti, în ultimul an.

Ca rezultat al acestui fenomen, oraşele şi capitalele lumii au început să-şi promoveze într-un mod agresiv atuurile culturale şi naturale, pentru atragerea vizitatorilor", a explicat Caoline Bremner, global travel manager, în cadrul Euromonitor International.

Creşterea atractivităţii destinaţiilor de tipul monumente ahitecturale, muzee, galerii de artă situri arheologice sau clădiri cu conotaţii istorice, precum şi reorientarea, în special a grupelor de vârsta a doua şi a treia, către călătoriile culturale, în detrimentul turismului estival reflectă o altă tendinţă din turismul internaţional, menţionată de analiştii Euromonitor.

Cu 15% mai mulţi turişti străini în 2007

"Când vine vorba de a <> destinaţia România în ţările Uniunii Europene, circuitele culturale sunt poate cele mai căutate produse", spune Monica Bărbuleţiu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism, fără a da însă cifre care să certifice spusele sale. Cert este însă că multe agenţii atrag turiştii străini prin aceste circuite.

Pentru România, ţările cu cel mai mare potenţial ca emitent de turişti sunt Germania, Italia, Franţa, Spania, Austria. În acestea, România este poziţionată ca o importantă destinaţie de turism cultural.

"În 2006, România a primit 1.379.832 de turişti străini. Pentru anul acesta, prognozăm o creştere cu aproximativ 15%, având în vedere proiectul <> , nominalizarea Deltei Dunării ca peisaj al anului 2007/2008 şi, nu în ultimul rând, aşteptăm primele roade ale campaniei intense de promovare a destinaţiei România din a doua jumătate a anului trecut din ţările UE >> , a menţionat preşedintele ANT.

Directorul comercial al agenţiei Atlantic Tour, Răzvan Teodorescu, a adăugat că, în general, obiectivele listate în patrimoniul cultural UNESCO, bisericile de lemn din Maramureş, mănăstirile din nordul Moldovei şi bisericile cetăţi din Transilvania sunt printre cele mai vizitate obiective culturale. "Bineînţeles că obiectivele de interes turistic general precum castelele Peleş şi Bran sau Biserica Neagră nu lispsesc din programele promovate către turiştii străini", mai spune Teodorescu.

El a subliniat că, prin intermediul Atlantic Tour, au vizitat România, în anul 2006, aproximativ 11.000 de turişti străini din Marea Britanie, SUA, Australia, Japonia sau Spania. "În mod evident, România poate câştiga din turism şi, în special din turismul cultural, fie şi pentru simplul fapt că din acest punct de vedere oferta României este unică. Însă, acest tip de turism nu este promovat şi exploatat la justa lui valoare. Odată cu integrarea României în UE, a crescut gradul de încredere al turiştilor, dark odată cu acestak şi nivelul aşteptărilor în ceea ce priveşte standardul serviciilor şi al infrastructurii. Degeaba avem site-uri UNESCO dacă acestea sunt lăsate în paragină, dacă nu există acces la ele sau dacă nu există o minimă şi necesară bază de servicii", precizează Răzvan Teodorescu. Circuitele culturale pornesc de la 300 - 400 de euro/ persoană, pe o perioadă de şapte zile, la hoteluri de 3/4 stele, pentru un grup de 20 de persoane.

Evenimentele culturale, adevărat magnet pentru turişti

Importanţa trendului cultural în turism, îndeosebi a circuitelor culturale, a determinat organizarea unor evenimente de natură culturală precum festivaluri de operă, cinema, artă sau literatură. În acest sens, în cazul României, un exemplu notabil îl reprezintă derularea programului "Sibiu, capitala europeană", menit să atragă cât mai mulţi turişti pentru vizitarea vestigiilor istorice şi culturale ale oraşului. "Acest eveniment reprezintă o oportunitate de a pune România pe harta turistică europeană, nu numai în ochii potenţialilor vizitatori străini, dar şi pentru români", se arată într-un raport al Consiliului Mondial pentru Turism şi Călătorii (WTTC).

"De câştigat, cu siguranţă va câştiga toată lumea, pentru că nu trebuie să pierdem din vedere faptul că orice turist care va vizita Sibiul şi în general România, va cheltui bani şi în afara serviciilor pre-comandate, de pe urma acestora având de câştigat diverse alte domenii de activitate nu doar hotelierii sau agenţiile de turism. În opinia noastră, cel mai important aspect al faptului că Sibiu este capitală culturală este crearea unui interes pentru această destinaţie nu doar de moment, ci mai ales pentru viitor, dacă vom şti să capitalizăm acest aspect", mai adaugă Teodorescu.

Şi WTTC recomandă României să considere prioritară promovarea monumentelor istorice - folosind situri de referinţă ca Braşov, Sibiu şi Sighişoara. Dacă ţara noastră ar ţine cont de aceste recomandări, turismul ar putea reprezenta, până în anul 2016, 5,8% din PIB şi 6,9% din totalul forţei de muncă.

Aceste cifre arată că România este una din ţările cu turismul cel mai puţin dezvoltat, situându-se pe locul 162 din totalul de 174 de ţări, exprimat în contribuţia la PIB, potrivit estimărilor WTTC. Totuşi, prognozele de creştere sunt mult peste media europeană şi mondială, care prevăd dezvoltarea turismului şi a călătoriilor.

România are o moştenire culturală unică şi diversificată care o diferenţiază de ţările vecine. Împrăştiată în ţară, această moştenire oferă oportunitatea pentru ca turismul să beneficieze de ea, chiar şi în cele mai îndepartate zone ale României. Astfel, păstrarea moştenirii culturale este vitală. Există deja şapte zone "World Heritage Site" inclusiv Delta Dunării, mănăstirile din Moldova, mănăstirea de la Horezu, satele cu biserici fortificate din Transilvania, fortăreţele dacice din munţii Orăştie, centrul istoric din Sighişoara şi bisericile de lemn din Maramureş, se mai arată în studiul WTTC.