Strainii dornici sa scape de asfalt se refugiaza la poalele Fagarasilor

Nemtii sau francezii nu se sfiesc sa doarma in camere cu 50 de paturi, sa foloseasca WC-ul din curte si sa manance la lampa cu carbid

Ca sa ajungi la Cabana Barcaciu, situata la poalele Fagarasului, iti trebuie numai dorinta de a te rupe de civilizatie. De la Sibiu, pornesti spre Avrig, iar de aici, pe un drum forestier de 15 kilometri, ajungi la Poiana Neamtului. De la cabana Poiana Neamtului se poate urca spre Barcaciu si pe bicicleta, dar cu motocicleta ai parte de cea mai pura adrenalina. Pe jos, pe langa bicicleta, ajungi la Barcaciu, la circa 1600 m, in doua ore. In fata cabanei te asteapta nea Petru si sotia sa, tanti Mariana, bucuresteni satui de asfalt, care au luat cabana in locatie de gestiune, in 1990. Cabana Barcaciu este deschisa tot timpul anului si are o capacitate de 100 de locuri. Impartite in doua dormitoare, ca in armata, dar cine vine aici stie deja asta. Chiar si asa, cabana este plina in weekend si in perioada sarbatorilor de iarna, cand nici macar pe cetatenii straini nu-i deranjeaza sa imparta camera cu alte zeci de insi. Conteaza ca este cald si poti atipi in sunetul lemnelor care pocnesc in soba. Nemtii si francezii au descoperit agroturismul si peste 20 de familii vin, de trei-patru ani, in zona, poposind cateva nopti la Barcaciu. Cativa au venit si de Revelion, ramanand apoi o saptamana la schi. Nea Petru si tanti Mariana reusesc sa se descurce avand preturi incredibil de mici. O noapte costa aici 70.000 de lei, iar o masa 100.000. Dimineata, poti sa ceri tot ce-ti trece prin cap in materie de mic dejun copios: oua pregatite in zeci de feluri, multe sorturi de branza, slanina, carnati, ceai cu rom etc. La pranz, mananci o ciorba facuta fara cea mai mica umbra de zgarcenie, o friptura sau tocanite ce par iesite din mainile bunicii, muraturi asortate si dichisite in strachini din lut si clatite. Iar seara poti sa ceri tot ce-ti pofteste inima, ca tanti Mariana stie sa pregateasca si este mereu bine aprovizionata, cu ajutorul magarusilor. Si, dupa ce te indestulezi, stai in fata focului, la un pahar de vin fiert oferit din partea casei, iar nea Petru iti povesteste toate intamplarile muntilor, de cand s-a asezat printre dansii. Si apoi chiar nu mai conteaza ca ai WC-ul in padure, apa de spalat e la izvor, rece ca gheata, iar lumina vine de la lampi cu carbid. De la Barcaciu ti se deschid in fata trasee marcate spre Lacul Avrig, Moldoveanu, Varfu Scara, unde te simti mai tare ca norii pe care i-ai lasat in spate. Iar iarna poti sa faci schi. Nea Petru nu te lasa sa urci decat dupa ce te-a instruit, deoarece cunoaste toate tainele muntelui. Iar cand revii la el in batatura, te intampina cu o cana de vin fiert. Pleci de la Barcaciu stiind ca ai sa revii. Poate de revelion. Anul trecut, trei zile petrecute la cumpana anilor au costat un milion, iar cabana a fost plina.