Proprietarii de hoteluri îşi conduc afacerile după ureche

Sătui de serviciile proaste din hotelurile de pe litoralul românesc, tot mai mulţi turişti se îndreaptă spre staţiunile bulgăreşti sau greceşti Marea majoritate a hotelierilor

Sătui de serviciile proaste din hotelurile de pe litoralul românesc, tot mai mulţi turişti se îndreaptă spre staţiunile bulgăreşti sau greceşti

Marea majoritate a hotelierilor români nu au o strategie de dezvoltare şi îşi conduc afacerile după alte principii decât cele de management, recunosc la unison operatorii din domeniu. Practica "muşcă şi fugi" a devenit atât de supărătoare pentru clienţii unităţilor de pe litoral, încât cererea enormă pentru "Nisipurile de Aur" nu mai miră pe nimeni.

"Mulţi dintre patronii de unităţi de cazare nu au nimic în comun cu turismul. Au aşezat la conducerea uităţilor pe cine au dorit. Unii însă au angajat specialişti şi diferenţa se vede", a declarat pentru "Adevărul" Traian Bădulescu, purtătorul de cuvânt al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT). Acesta spune că o astfel de situaţie se reflectă în lipsa unor principii solide de management. Succesul altor ţări, destinaţii turistice de renume, este legat în principal de strategiile de dezvoltare la nivel naţional. "Bulgarii au avut noroc cu nemţii, care le-au impus strategii de consultanţă şi de management. S-a condiţionat astfel atât data de deschidere a hotelurilor şi a structurilor de agrement din staţiuni, cât şi nivelul maximum al preţurilor", exemplifică reprezentatul ANAT.

În aşteptarea următoarei generaţii de hotelieri

La rândul său, Mihail Râjniţă, secretar general al Federaţiei Industriei Hoteliere din România - (FIHR) este de parere că "multe din hotelurile de pe litoral sunt conduse din inerţie, iar de management profesionsit beneficiază circa 30 de hotelurile de aici".

Acesta spune că se simte lipsa unei strategii de dezvoltare comune, dar, că de vreme ce există prea multe organizaţii patronale a hotelierilor, va fi greu să se ajungă în curând la un numitor comunpe această temă." Litoralul este o zonă compromisă. Sunt prea mulţi şmecheri pe metrul pătrat şi aceştia or să moară pe limba lor. Nenorocirea este că or să-i tragă în jos şi pe cei care vor să realizeze ceva", mai spune oficialul FPTR. Acesta apreciază că actuala stare a turismului, în speţă litoralului, poate fi depăşită prin corelarea perfectă a tarifelor cu oferta. "Hotelierii să nu-i mai jecmănească pe turişti. O altă problemă la fel de importantă este şi cea a resurselor umane din turism, care acum nu sunt tratate ca fiind aducătoare de valoare adăugată sau măcar ca o resursă. De management profesionist beneficiază circa 30 de hoteluri de pe litoral", spune Râjniţă. "Ne pare rău că toare eforturile pe care le facem pentru a-i învăţa pe unii proprietari de hoteluri că nu poţi să trăieşti de pe o zi pe alta şi din tunuri date clienţilor nu dau rezultate", declară, la rândul sau, Dragoş Răducanu, secretarul general al Federaţiei Patronatelor Turismul Românesc (FPTR). El spune că "aproape toate unităţile hoteliere de două stele sunt conduse după ureche", din cauza că proprietarii tratează afacerea exclusiv ca pe una de familie. "Abia de la generaţia a doua (de proprietari - n.r.) vom putea de vorbi conducerea afacerii după principii de management", mai spune oficialul FPTR. Acesta a ţinut să precizeze că, în ceea ce priveşte amploarea afacerii, predominante sunt unităţile conduse după scriptele cărţilor.

Potrivit datelor FPTR, marea majoritate a unităţilor de cazare din România sunt clasificate la categoria două stele. Astfel, din cele 287.158 de locuri existente la finele anului trecut, 123.941 de paturi erau disponibile la clasificarea amintită.

Pe ansamblul ţării, gradul de ocupare al capacităţii de cazare a fost anul trecut de 33,6 %, la aproximativ acelaşi nivel ca cel consemnat în 2005. La capitolul grad de ocupare, litoralul a stat mai bine decât media pe ţară, datele aratând un procent de 39,8% (în scădere faţă uşoară faţă de 2005, când gradul de ocupare al hotelurilor de pe litoral fost de 40,6%).