Statul cu cea mai joasă altitudine din lume ar putea construi un munte artificial pentru a le oferi olandezilor pârtii de schi şi trasee pentru ciclism. Ideea lansată ca o glumă de jurnalistul Thijs Zonneveld, într‑un editorial, a trezit interesul unor companii ce vor să-i ţină acasă pe olandezii care practică sporturi de iarnă în Franţa şi Italia. Pagină realizată de redacţia Foreign Policy.
Olanda şi-a câştigat o mare parte din teritoriul naţional prin secarea unor porţiuni din mare. Aşa că ideea de a construi un munte cu o altitudine de 2.000 de metri nu pare irealizabilă, comentează revista „Der Spiegel".
Promotorul ideii a visat întotdeauna să aibă un munte în ţara sa natală, şi nu orice munte, ci unul de peste 1.000 de metri înălţime - care ar fi astfel cea mai înaltă construcţie din lume, depăşind chiar şi Burj Khalifa din Dubai. Deocamdată, cel mai înalt „munte" din Olanda este Vaalserberg, în sudul provinciei Limburg, cu o altitudine de doar 323 de metri.
Cum olandezii sunt, spune jurnalistul Thijs Zonneveld, obsedaţi de munte şi-şi petrec toate concediile şi vacanţele în Germania, Franţa sau Elveţia, pare plauzibil ca ei să vrea să cheltuiască un munte de bani pentru a avea propriul munte. Mai ales că ar economisi astfel bani şi efortul de deplasare.
Beneficiul sportiv
Un munte cu o altitudine considerabilă i-ar ajuta pe olandezi să-şi formeze şi alpinişti, şi ciclişti capabili de a concura la olimpiade şi alte competiţii cu ţări mai dotate de natură cu trasee montane şi pârtii de schi. „Ţara noastră este o câmpie foarte folositoare pentru creşterea de sfeclă, de vaci şi pentru construirea de drumuri drepte, dar este un dezastru în privinţa sportului", explică jurnalistul sportiv.
În plus, olandezii au experienţă la proiecte de modificare a reliefului. Flevoland, cea mai plată provincie olandeză, a fost creată începând din 1916 la estul lacului artificial IJsselmeer. Inginerul Cornelis Lely a lucrat peste 30 de ani la recuperarea unei părţi mari de uscat din mare. Scopul era de a seca micul golf Zuiderzee, cu o suprafaţă de 5.000 de kilometri pătraţi. Rezultatul? Au fost câştigaţi încă 2.412 de kilometri pătraţi de uscat, iar Flevoland a rămas provincia cu cea mai joasă altitudine din Olanda, cel mai înalt punct fiind la doar opt metri deasupra nivelului mării.
Magnet turistic
Noua atracţie a Olandei ar putea atrage, pe lângă ciclişti, montaniarzi şi pasionaţi autohtoni ai sporturilor de iarnă, şi turişti din alte ţări europene. Ideea le surâde deja unor cluburi sportive şi companii care vor s-o transforme din glumă în realitate. „Proiectul este fezabil, iar noi, olandezii, avem o bogată experienţă în transformarea solului pentru extinderea uscatului. Este nevoie doar de un efect al bulgărelui de zăpadă", a spus Anthony van Dongen, manager de proiect la compania Oranjewoud.
Un prototip de munte virtual există deja. „DeNederlandseBerg" poate fi studiat într-o spectaculoasă variantă 3D prin Google Earth. Iar jurnalistul a lansat pe internet o campanie de susţinere a proiectului, ale cărui costuri sunt estimate la 1 miliard de euro, cu mottoul „De ce să nu schiezi în ţara ta?".
Gol pe dinăuntru
Jurnalistul pasionat de munte se întâlneşte deja cu experţi şi reprezentanţi ai companiilor interesate pentru a discuta despre fezabilitatea proiectului. Se pune problema construirii unui munte gol pe dinăuntru pentru a economisi o mare cantitate de material. Colosul de beton ar urma să cântărească 5,2 trilioane de kilograme, iar dacă ar fi construit din piatră, ar fi şi mai greu, şi mai scump.
Mai rămâne de văzut, pe lângă provocarea inginerească şi cea legată de finanţare, cât de dispuşi să renunţe la pământurile lor vor fi oamenii care ar urma să fie expropriaţi pentru ridicarea muntelui. Dar cum se spune: „Dacă nu vine Mahomed la munte, vine muntele la el".
Precedentul german
În vara lui 2009, un arhitect german propunea construirea unui munte de 1.000 de metri pe locul fostului aeroport Tempelhof, ridicat în timpul lui Hitler şi care în prezent a fost dezafectat. Jacob Tigges a renunţat însă la idee. În opinia sa, zona era prea valoroasă din punct de vedere istoric pentru a o sacrifica pentru construirea de blocuri mediocre sau spaţii de agrement. Muntele olandez însă ar putea atrage investitori privaţi interesaţi de construirea de pârtii de schi, de trasee pentru ciclism, cabane şi mori de vânt. Mai ales că cel care va contribui cel mai mult la ridicarea muntelui va da şi numele acestuia.
Citiţi în ediția curentă:
Actualitatea revoluţiilor
- Să mai aşteptăm vreo revoluţie? Motivele colapsului sovietic, în august '91, se regăsesc şi la baza revoltelor arabe, dar şi în societăţile postcomuniste.
- Tot ce credeaţi că ştiţi despre prăbuşirea Uniunii Sovietice este greşit.
- Baricadele şi puciştii de pe Dâmboviţa. Şi de ce este acum România pe lista gri a Moscovei.
- Lunga şi trista „viaţă de apoi" a lui Mihail Gorbaciov.
- Cât se teme Rusia de scutul Occidentului.
- Privind înapoi cu o doză generoasă de smerenie.
Lumea în mizerie, versiunea 2011
- Cele mai fragile 60 de ţări, cât de ameninţătoare sunt şi de ce trebuie ajutate.
- Locul României în indexul statelor eșuate.
Marea Răsturnare
- Cine conduce pieţele mondiale după criză.
- Revelaţiile lui Kissinger. Marele zid dintre India şi Bangladesh. Ce poate face Twitter pentru revoluţii.
Reprezentarea Ţinutului Românesc la Bruxelles
- Cu regiunile la judeţ.
- Casa tuturor maghiarilor.
- Portavoci secuieşti.
- Prea puţini pentru o pizza atât de mare.
- Unitatea germană de reacţie europeană rapidă.
Ce caută Germania în Transnistria?
- Testul relaţiei ruso-germane.
- Un partener cu potenţial.
- Interesul german.
- Noul izolaţionism.
Plus: Pe drumuri de lume Recomandări de călătorii revelatorii de la Marius Ghenea, Renate Weber, Mihaela Nicola, Alexandru Bălăşescu şi Ovidiu Nahoi.
* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.
Trimite Anuleaza