Miracolele Manastirii Dervent atrag mii de pelerini

Cine a vazut o data "Cetatea Derventului" nu are liniste pana nu revine aici. La Dervent, pe malurile Dunarii, s-au jertfit ucenicii Sf. Apostol Andrei. Acest parinte spiritual, numit si "Intaiul

Cine a vazut o data "Cetatea Derventului" nu are liniste pana nu revine aici. La Dervent, pe malurile Dunarii, s-au jertfit ucenicii Sf. Apostol Andrei. Acest parinte spiritual, numit si "Intaiul chemat la apostolat", a venit in misiunea sa crestina sa predice Evanghelia lui Hristos in Scitia Minor - Dobrogea zilelor noastre - pe la sfarsitul secolului I d.H. Celebru de peste doua milenii, locul acesta atrage mii si mii de oameni in pelerinaj. Unii si-au implinit aici propriile visuri, si-au regasit sanatatea si linistea sufleteasca, altii pleaca de la Dervent mai fericiti, ca martori ai multor minuni. In apropiere, un alt loc binecuvantat de Dumnezeu, Izvorul Tamaduirii este un izvor de leac pentru cei care, spun documentele vremii, si-au recapatat vederea. La vreo 30 de km. de sfantul lacas, in comuna Ioan Corvin, se poate vizita pestera Sf. Andrei, unde s-a rugat Apostolul, pentru o vreme. Revenind in curtea manastirii, intr-un perimetru restrans, exista Crucile facatoare de minuni. In afara bisericii, dar in directia altarului, incarcata de legenda sta crucea cu bratele taiate. In paraclisul din partea stanga a bisericii, descoperim crucea cea mare, care, spune istoria locului, a crescut din pamant. Pe bratul sau din fata arde continuu o candela, iar uleiul prelins peste margini a capatat culoarea si luciul unei platose nepamantene. Dar care este povestea Derventului? Pentru a pune pe mai departe samanta credintei, Apostolul Andrei a trimis la Dervent un ucenic al sau si trei fecioare. Comandantul cetatii i-a arestat pe acesti crestini, care nu si-au renegat credinta si i-a condamnat la moarte. Apostolul a fost jupuit de viu, iar fecioarele au fost taiate in bucati. Trupurile lor sfartecate au fost aruncate in Dunare. Pe locul supliciului au fost descoperite patru pietre, in forma de cruce. Abia prin secolul al XIV-lea comandantul unei raiale turcesti, un anume Ahmed, a observat aceste cruci, ce pareau ca au crescut din pamant. Turcul a tinut seama de simbolul lor crestin si le-a ocrotit. De aceea, tot traditia locului spune ca mosia lui, aparata de cruci, a scapat de o cumplita epidemie de ciuma si de seceta. Altfel spus, nici o urgie nu s-a atins de averea lui. Traditia nu a fost respectata, cinci secole mai tarziu. Un impatimit al Coranului, comandantul Ali Pasa a distrus bratele crucii mari si a profanat cele doua cruci mai mici. La adapostul intunericului, servitorii au ascuns bratele crucilor rupte. Si cand, dupa zeci de ani de uitare, aproape nimeni nu mai credea ca reinvie miracolul acestor simboluri crestine, dupa Razboiul de Independenta, vestea altei minuni s-a raspandit in toata Dobrogea. Un surdo-mut care s-a culcat pe locul crucilor rupte a trait un miracol - i-a revenit auzul. De atunci, bolnavii au pornit iar spre locul miracolelor. Cert este ca intemeierea unei manastiri de calugari dateaza din vremea episcopului Gherontie al Tomisului. Dupa 1990, viata monahala a revenit, treptat, la normal. In orice incercare, pelerinajele organizate aici i-au facut pe credinciosi sa-si recapete increderea in puterea miracolelor ce coboara zilnic peste cetatea Dervent. In biserica, pelerinii pot cumpara obiecte de cult: cruciulite cu preturi cuprinse intre 10 mii si 50 de mii lei, reproduceri de icoane (Maica Domnului cu Pruncul, Iisus, Sfantul Apostol Andrei etc.), fotografii ale crucilor de leac, cu preturi de 10 mii de lei. Pentru un pelerinaj de o zi, organizat de Biroul de Pelerinaj al Patriarhiei Romane pe locurile unde s-a crestinat poporul nostru, e nevoie de 450.000 lei.