Ljubljana, mica Veneţie din Balcani

Capitala Sloveniei este una dintre cele mai frumoase şi atrăgătoare din spaţiul ex-iugoslav şi rivalizează cu alte oraşe de top din Europa Deşi este una dintre cele mai mici ţări din

Capitala Sloveniei este una dintre cele mai frumoase şi atrăgătoare din spaţiul ex-iugoslav şi rivalizează cu alte oraşe de top din Europa

Deşi este una dintre cele mai mici ţări din Europa, Slovenia este un tărâm încântător. Călătorul descoperă aici, laolaltă, frânturi din Bavaria, Riviera Mediteraneană, Dunăre, Veneţia şi Balcani. Slovenia reprezintă un loc aparte, pe care ajungi să-l îndrăgeşti doar dacă ai ocazia să-l vizitezi.

Slovenia reprezintă încă, pentru mulţi români, un tărâm prea puţin cunoscut, dar odată ajunşi aici cu siguranţă nu veţi regreta o vacanţă. Slovenia a făcut parte din fosta mare Republică Iugoslavia, dar şi-a cucerit independenţa în 1991. Datorită faptului că se învecinează cu Italia, Austria, Ungaria şi Croaţia, a început relativ uşor să se dezvolte fără a fi influenţată de ostilitatea evenimentelor politice din jur. În 2004 a aderat la Uniunea Europeană, iar din ianuarie acest an euro a devenit moneda naţională.

Aşezat strategic la două ore de mers cu maşina de Veneţia şi trei de Viena, Ljubljana, capitala Sloveniei, este un oraş foarte frumos şi în aceeaşi măsură liniştit, care îmbină cu distincţie stilul baroc cu cel modern.

Situat de-a lungul râului Ljubljanca, oraşul este renumit prin centrul vechi, sau prin vârfurile gemene ale Catedralei, care la rându-i găzduieşte impresionante fresce. Oraşul se bucură mai mereu de foarte mulţi turişti veniţi din toate colţurile pământului. Centrul vechi este bine să fie străbătut la pas, pentru a nu pierde un drum de-a dreptul încântător. În ciuda faptului că este un oraş european de mărime medie, îşi păstrează caracterul prietenos al unui oraş mic, având în acelaşi timp toate caracteristicile unei metropole. Aici, în punctul de întâlnire al culturilor estice, vechiul se întrepătrunde armonios cu noul. Ljubljana este un oraş cultural, care găzduieşte multe teatre, muzee şi galerii şi se poate mândri cu una dintre cele mai vechi filarmonice din lume. Este un oraş în care au loc numeroase concerte şi diferite evenimente.

Nu mică ne-a fost mirarea, când, ajunşi în Ljubljana, pe 2 iunie, am constatat destul de repede că oraşul era deja conectat la febra megaconcertului Iron Maiden găzduit de stadionul din oraş, care acum este folosit mai mult pentru astfel de evenimente decât pentru fotbal. Spre exemplu, naţionala Sloveniei preferă mai nou să-şi dispute partidele de acasă la Celje, o micuţă localitate aflată la 60 de km de Ljubljana. Revenind la concert, toate hotelurile, pensiunile erau ocupate, rezervările fiind făcute cu mult timp înainte. Rockeri din toată Europa s-au strâns atunci pentru a-şi vedea idolii. Cu acea ocazie am constatat că în capitala slovenă este foarte bine să stai şi la camping. Nu plăteşti mult, iar condiţiile de cazare aici, incluzând şi băile sau duşurile, arătând impecabil.

Cine nu avea treabă cu spectacolul o putea lua uşor la pas spre centrul istoric. O plimbare pe marginea râului Ljubljanca te relaxează total. Tavernele situate pe ambele părţi ale râului te îmbie să le calci pragul.

Dacă te laşi dus de străduţele înguste te trezeşti în faţa Catedralei, unul dintre simbolurile zonei. Panorama văzută din vârful Catedralei îţi oferă imagini de neuitat. Pentru că ştiu să-şi vândă marfa, cum se spune, gazdele nu te lasă să pleci până nu vizionezi un filmuleţ cu istoria Sloveniei.

Pentru că are o suprafaţă mică (20.273 km2), Slovenia se poate străbate foarte uşor cu maşina în orice direcţie, autostrăzile fiind impecabile, fiind montate indicatoare pentru toate rutele posibile. Nu rataţi Postojna, o localitate aflată la vreo 80 de km de capitala Ljubljana. Ai zice că eşti la Breaza, peisajul din zonă fiind mirific. Gazdele, primitoare şi bine pregătite pentru orice turist: nu mică ne-a fost mirarea când, în galerii, o casieriţă ne oferă, pe lângă tichetul de intrare, şi un pliant în limba română cu prezentarea peşterii.

Cu trenuleţul prin galeriile de la Postojna

Ne grăbim însă să intrăm pentru că la 10.15 pleacă trenuleţul. Da, aţi citit bine. Cei aproximativ şase km de galerii sunt cuprinşi într-un traseu care se vizitează pe durata a două ore şi jumătate. De fapt, în Postojna au fost descoperiţi aproximativ 20 de km de galerii, unele uscate, altele străbătute de pârâuri, restul fiind inundate permanent. Fenomenul carstic este uimitor, fiind o îmbinare de carene, doline, peşteri şi prăpăstii, pârâuri care dispar în munte şi lacuri intermitente. Unele din aceste fenomene, care au luat naştere în urma acţiunii apei asupra calcarului solubil, au fost identificate şi descrise pentru prima dată în Slovenia.

Revenind la traseu, după câteva minute de aşteptare, în care am fost informaţi că temperatura în peşteră nu este mai mare de opt grade, ne-am urcat într-un trenuleţ, gen mocăniţă. Cam 15 minute se merge cu "mocăniţa peşterii", prin nişte tunele foarte înguste, ce fac parte din galeriile vechii Peşteri, până când aceasta ajunge la un peron. De acolo, drumul se continuă pe jos. Peisajul este senzaţional. Postojna este renumită pentru extraordinara varietate de speleoteme (formaţiuni de peşteră cum ar fi stalactitele, stalagmitele, perlele de cavernă etc.) într-o mare gamă de culori şi forme. Speleotemele variază din punct de vedere al dimensiunilor. Cele mai mici sunt tuburile şi stalactitele care atârnă din tavan; cele mai mari sunt stalagmitele şi grămezile de calcit care cresc din podea. Pe pereţi se pot vedea perdele de calcit. Stalactitele şi stalagmitele se unesc şi formează coloane.

Muntele Mare reprezintă punctul cel mai înalt de pe traseul nostru prin peşteră (cu 40 de m mai înalt faţă de intrarea în peşteră). Muntele s-a format în urma prăbuşirii unor blocuri desprinse din tavanul a ceea ce era odată o sală la intersecţia galeriilor subterane. Aici, tavanul are o grosime de 50 de metri şi datorită bolţii naturale este extrem de solid.

De la istorie la "peştele-om"

După ce am traversat podul rusesc, numit aşa fiindcă a fost construit de prizonierii ruşi în timpul Primului Război Mondial - am ajuns în partea numită Peşterile Frumoase, unde priveliştea oferită ne taie brusc respiraţia. Suntem în faţa unei adevărate bijuterii a lumii subterane, şi nu ştii unde să te uiţi mai întâi. Sala Albă, Sala Roşie şi Sala Tuburilor sunt decorate cu stalagmite albe, respectiv roşii. Din Peşterile Frumoase, drumul ne conduce de-a lungul unui tunel lung de 100 m construit de om către Galeria Rusă. De aici, un al doilea tunel realizat de om, lung de aproximativ 500 m, ne conduce către Peştera Neagră şi Peştera Pivka. Maria, ghidul nostru, ne explică cum în primăvara anului 1944, partizanii au venit prin acest tunel dinspre Peştera Neagră, şi-au croit drum spre un depozit de combustibil de lângă intrarea principală, i-au dat foc şi apoi au revenit la suprafaţă pe acelaşi drum. De la Galeria Rusă ajungem la cel mai jos punct din călătoria noastră (la 20 m sub nivelul intrării şi la peste 100 m adâncime de la suprafaţă).

Drumul ne duce apoi pe lângă cea mai frumoasă stalagmită din peşteră (Diamantul, simbolul Peşterii Postojna) apoi revenim la staţia de tren care se află lângă Sala de Concerte. Cu 40 de metri înălţime, sala, cea mai mare din toată peştera, poate găzdui până la 10.000 de persoane. Aici, ecoul durează aproape şase secunde, acustica fiind impecabilă.

Lumea carstică subterană a Peşterii Postojna adăposteşte un mare număr de animale - specii aparte de gândaci, păienjeni, greieri, creveţi, miriapozi etc. Cel mai renumit "locuitor" este olm sau "peştele-om". Acesta este orb şi respiră prin branhii externe. Poată să trăiască până la 100 de ani şi o face numai în apele carstice ale Carstului Dinaric, unde se hrăneşte cu microorganisme. Specia este exterm de rară fiind protejată în mod special.

CE TREBUIE SĂ ŞTIŢI

Preţurile la mâncare nu sunt diferite faţă de cele de pe la noi; în schimb, produsele de îmbrăcăminte şi încălţăminte sunt vândute la standarde europene;

Dacă luaţi în calcul varianta de a ajunge în Slovenia cu maşina personală aveţi de parcurs aproximativ 1.600 de km. Drumul se poate face în două zile, cu o oprire în Arad o noapte, apoi continuat prin Ungaria, pe lângă Balaton şi apoi prin Slovenia; mai există un drum mai scurt, dar care trece prin Serbia şi Croaţia.

Nu este obligatoriu să staţi la hotel. În Slovenia se găsesc multe pensiuni la preţuri rezonabile.

În Slovenia sunt multe austostrăzi cu taxă Trebuie să aveţi mereu pregătit mărunţiş, taxele variind între 1,5 euro şi 3 euro.

NU RATAŢI !

- Peştera Postojna (situată la o oră de mers cu maşina de Ljubljana)

- Castelul Predjama (situat la o oră de mers cu maşina)

- Muzeul lacului Cerknica, la două ore

- Staţiunile de schi. Cea mai mare parte a Alpilor Iulieni se află în Parcul Naţional Triglav. Renumita staţiune Bled este situată la marginea parcului. Bled este considerată un adevărat paradis turistic cu numeroase posibilităţi de recreere. Bohinj este punctul de plecare pentru numeroase drumeţii montane; lacul Bohinj şi Bohinjska Bistrica sunt un paradis pentru iubitorii de activităţi acvatice. În împrejurimi există pârtii de schi şi trasee pentru schiorii cross-country, de asemenea facilităţi pentru ciclism montan, parapantă, alpinism sportiv etc. În localitatea Planica din apropiere, la adăpostul munţilor înalţi de două mii de metri, cei mai buni sportivi la săritura cu schiurile intră în competiţie în fiecare an. Oraşele din valea Soţa, valea râului de smarald, Kobarid, Tolmin îi atrag pe cei care caută linişte, dar şi pe iubitorii de adrenalină. Aici sunt posibilităţi de a practica numeroase sporturi acvatice. Puteţi de asemenea cunoaşte această vale prin sporturi ca parapanta, planorismul sau ciclismul montan.

- Mediterana. Coasta slovenă are o lungime de 46,6 kilometri. Oraşele Piran, Izola şi Koper, situate de-a lungul litoralului, atrag turiştii prin aerul lor medieval. Centrul istoric al oraşului Koper este considerat unul din cele mai pitoreşti locuri din zona de nord a peninsulei Istria. Întregul oraş Piran, un vechi port la mare, este protejat ca monument cultural şi istoric şi şi-a păstrat aspectul medieval cu străzi înguste şi case compacte, care se ridică în trepte dinspre câmpie spre dealuri, dând întregii zone o atmosferă tipic mediteraneeană.

- Pohorje se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 1.000 de kilometri pătraţi şi este acoperit de păduri de conifere, în anumite zone s-au dezvoltat centre de schi (Areh, Rogla, Kope) şi alte zone din Pohorje oferă trasee montane întinse pentru excursionişti şi iubitorii de ciclism şi călărie.

- Maribor, cu aproape 115.000 de locuitori, este considerat al doilea oraş din Slovenia. Aici sunt viile cele mai vechi din lume, care cresc pe lângă râul Drava de mai mult de patru secole. De-a lungul râului Drava se află Lent, un oraş pitoresc şi plin de viaţă, faimos pentru Festivalul multicultural din Lent. Viile întinse, care încep de la marginea oraşului până peste dealurile Maribor, se întrepătrund cu peste 50 kilometri de drumuri ale vinului. Pe aceste drumuri se află magazine de vinuri şi ferme turistice.