Lipova, oraş bănăţean cu bazar turcesc

Oraşul arădean Lipova păstrează, în ciuda unei dinamice dezvoltări economice, o imagine comparabilă cu cea a unui centru medieval. Situat la o distanţă de 34 de kilometri faţă de

Oraşul arădean Lipova păstrează, în ciuda unei dinamice dezvoltări economice, o imagine comparabilă cu cea a unui centru medieval. Situat la o distanţă de 34 de kilometri faţă de municipiul Arad, la contactul culoarului Mureşului cu Munţii Zărandului.

Cetatea Şoimoş, Mănăstirea "Sfânta Maria" din Radna, muzeul orăşenesc, bazarul turcesc "Sub dughene" şi, nu în ultimul rând, staţiunea balneoclimaterică, unde au fost puse în valoare izvoare minerale cu efecte curative, ar trebui să fie destinaţii precise pentru orice turist din ţară sau din străinătate care vizitează aceste locuri.

Muzeul orăşenesc din Lipova se află din 1958 în actualul sediu, un fost conac care datează din secolul al XIX-lea, transformat în jurul anului 1930. Dintre cele opt săli ale muzeului se remarcă în special salonul "roşu" şi salonul "galben", ambele având o tapiserie în culorile amintite. În salonul "roşu" se găseşte un splendid lustru de cristal, ca şi soba de porţelan în stil rococo. În centrul Lipovei a poposit în anul 1849 Nicolae Bălcescu, venind din tabăra lui Avram Iancu, travestit în vânzător de doniţe, deoarece era urmărit de autorităţile habsburgice.

Fotocopia scrisorii (al cărei original se află la Biblioteca Academiei din Bucureşti) lui Nicolae Bălcescu adresată lui I. Ghica şi care relatează acest eveniment se găseşte la muzeul oraşului.

Bazarul turcesc "La dughene" provine probabil din a doua etapă a stăpânirii otomane (1613-1716). Proporţiile lui impunătoare confirmă datele cuprinse în documente privind intensul schimb de produse, care a avut loc aici, între comercianţii proveniţi din cele trei ţări române şi din ţările centrului Europei.

Bazarul, aşa cum a supravieţuit până astăzi, şi-a păstrat în mare măsură forma faţadei de odinioară, străjuită de opt pilaştri masivi cu aspect cilindric, legaţi între ei prin arcade.

În centrul clădirii se găseşte un frontispiciu triunghiular, decorat cu cinci discuri ceramice figurale care par a fi de provenienţă mai târzie. În spatele coloanelor există un larg pasaj, unde comercianţii, potrivit datinei orientale, expuneau marfa, la îndemâna cumpărătorilor. Încăperile bazarului, în decursul secolelor, au fost transformate şi adaptate altor cerinţe. Sub bazar însă se păstrează o uriaşă pivniţă, folosită iniţial pentru magazii.

În spatele bazarului, o străduţă îngustă străjuită de clădiri vechi duce la piaţa oraşului, unde gospodinele din Lipova scot la vânzare plăcinte tradiţionale ţărăneşti, pregătite după reţete păstrate de sute de ani. (Paula Bulzan)