Cele mai trăsnite descoperiri ale anului 2006

Oamenii de ştiinţă se distrează făcând studii aprofundate despre subiecte "lipsite de interes"

cu necesităţile stringente ale omenirii. "Au, oare, oamenii de ştiinţă unele probleme de adaptare?", se întreabă prestigioasa revistă. Răspunsul, foarte ferm, l-a oferit un profesor universitar de psihiatrie, de la UCLA: "Toţi cei pasionaţi de cercetare sunt, mai mult sau mai puţin, stresaţi de către cei care îi finanţează. Aceştia le cer rezultate. De aceea, când vor să scape de stres, savanţii "se revoltă" şi studiază tot felul de trăsnăi, care nu par să folosească la nimic. Atunci se simt liberi. De fapt, toate aceste descoperiri îşi găsesc, ulterior, utilitatea". Iată câteva dintre descoperirile trăsnite făcute în anul 2006.
Banii au mirosul… proprietarilor
Deşi multă lume crede sincer că banii nu au miros, adevărul este că banii, fie că sunt de hârtie sau de metal, poartă mirosul celor care i-au atins. Chimiştii laboratoarelor Scotland Yard-ului au reuşit să pună în evidenţă cum se "ataşează" de bani unele substanţe eliminate de piele, doar printr-o simplă atingere. Fierul conţinut în metalul monedelor sau în hârtia din care sunt alcătuite bancnotele reacţionează cu uleiurile volatile eliberate de piele. Ceea ce rezultă este "mirosul banilor", care se schimbă imediat ce banii îşi schimbă proprietarul.
Amazonul a curs şi în sens invers
Fluviul Amazon este deja cunoscut pentru recordurile sale. Totuşi, un grup de geologi brazilieni a avut nevoie de studii şi măsurători care au durat mai bine de trei ani pentru a dovedi că, în urmă cu mai multe milioane de ani, acest fluviu a curs în sens invers!
Descoperirea a pornit de la constatarea că, şi astăzi, pe anumite porţiuni, fluviul curge în sens invers.
Păianjenii ţipă când se împerechează
Femelele de păianjeni ţipă atunci când fac sex cu partenerii lor. Un savant italian s-a străduit să înregistreze "sunetul" emis de femela speciei "Physocylus globosus" şi a tras concluzia că păianjeniţa îl "dirijează" pe mascul, "spunându-i" acestuia cum trebuie să se mişte.
Cu cât strigătele ei sunt mai ascuţite, cu atât masculul performează mai eficient, ceea ce măreşte şansele de apariţie a unor pui sănătoşi.

Delfinii şi balenele au dialecte
Dacă noi putem da vina pe strămoşii noştri, pe care îi putem acuza că L-au supărat pe Dumnezeu şi de aceea avem astăzi atât de multe limbi şi dialecte, nimic nu poate explica de ce mamifere precum balenele şi delfinii din zone diferite ale globului au şi ele limbaje diferite, care le împiedică să comunice atunci când se întâlnesc. Folosind microfoane subacvatice, cercetătorii australieni au înregistrat diverse dialoguri între delfini sau balene şi apoi au reprodus sunetele înregistrate lângă grupuri din zone diferite ale oceanului planetar. Rezultatul? Nici balenele şi nici delfinii n-au înţeles nimic, deşi mesajul era un semnal care anunţa găsirea unui banc de peşti în apropiere. Prin urmare, mamiferele acvatice au limbaje diferite.

Savanţii pot scrie pe apă
Cu ajutorul unor generatoare de unde, savanţii au reuşit să scrie pe apă, ridicând apa ca pe nişte valuri ce au forme de litere. Într-un bazin circular, denumit AMOEBA, cercetătorii japonezi au reuşit să scrie litere latine dificile, precum "S" sau "R", care presupun mai multe surse de unde lansate la suprafaţa apei. Această invenţie, omologată la Tokyo, va fi folosită pentru amuzamentul vizitatorilor, într-un aqua-park din Japonia.

Păsările Europei nu mai migrează
Păcălite de zilele călduroase ale toamnei lungi, ele sunt răpuse de valurile de frig ale iernii
Unele păsări europene au renunţat să mai plece spre sud iarna, "păcălite" de săptămânile de vreme caldă pe care experţii le pun pe seama încălzirii globale. Păsări migratoare, printre care şi raţele sălbatice, care în mod normal zboară spre sud, din Scandinavia, de exemplu, au fost văzute în decembrie - la mult timp după ce în mod obişnuit zăpada le duce spre sud. Şi lebedele siberiene au întârziat să ajungă în Europa occidentală.
Cea mai caldă toamnă din ultimii 500 de ani
"Pe măsură ce căldura pe timp de iarnă va creşte, presupunem că multe specii de păsări nu se vor mai deranja să migreze", spune Grahame Madge, purtător de cuvânt al Societăţii Regale Britanice pentru protecţia păsărilor. Multe păsări pleacă individual şi nu mai zboară departe. Un recent studiu elveţian arată că Europa a avut cea mai caldă toamnă în 500 de ani. Vremea excesiv de blândă le-a înşelat pe păsările călătoare, care au crezut că întreaga iarnă va fi primăvăratică. Ele au fost lovite pe neaşteptate de frigul care a invadat în ultimele săptămâni unele regiuni ale continentului. Lebedele care, în mod obişnuit, soseau în octombrie din Siberia, Rusia, au poposit mai mult timp decât de obicei în ţări cum ar fi Estonia sau Olanda, din cauza abundenţei de hrană. Renunţând la migraţie, păsările economisesc mari cantităţi de energie pe care ar fi trebuit s-o cheltuie în zborurile periculoase - cum ar fi cele din zona arctică spre Africa şi înapoi - şi pot avea perioada de vârf a împerecherii primăvara. Dar riscă să fie ucise de valuri de frig.
Se produc disfuncţii în natură
Unele păsări care nu iernau de obicei în Europa pot fi întâlnite acum aici şi în perioada hibernală, din cauza schimbărilor climatice din ultimii ani, spune Geoffrey Acklam, un veteran amator ornitolog, care trăieşte în apropiere de Oslo, unde nu este zăpadă, numai câteva nopţi friguroase. "Acesta este rezultatul iernilor blânde", subliniază el. Organizaţia Mondială de Meteorologie a spus, în urmă cu două săptămâni, că 10 din cei mai calzi ani, de când au început să fie înregistrate statisticile - în anii 1850 -, se numără printre ultimii 12 ani. Faptul că păsările nu mai migrează poate afecta habitaturile de pe alte meleaguri. În mod obişnuit, sute de milioane de păsări zburau din zonele arctice până în Australia şi America de Sud, în fiecare an, unde puteau fi hrană pentru alte animale. Experţii mai spun că păsările care încă mai migrează sosesc mai devreme în regiunile europene, ceea ce face ca aici să nu aibă încă disponibilă hrana necesară. (Arina Avram)