Să trăim bine, doar în scandal

Preşedintele Băsescu a afirmat, în 26 martie, la bilanţul activităţii SRI pe anul 2006, că tensiunea politică ar fi provocată de trei factori: "predarea arhivelor Securităţii, care a

Preşedintele Băsescu a afirmat, în 26 martie, la bilanţul activităţii SRI pe anul 2006, că tensiunea politică ar fi provocată de trei factori: "predarea arhivelor Securităţii, care a generat destulă emoţie la nivelul partidelor; condamnarea comunismului, care, de asemenea, a fost generator de emoţii la nivelul unor partide, şi, cel de-al treilea motiv este faptul că tot mai mulţi oameni importanţi care aveau control şi influenţă pe partide politice au ajuns să se întâlnească cu procurorii". Aceleaşi trei argumente, altfel exprimate, au fost reluate de preşedintele Băsescu şi în discursul către popor de acum două zile. Trei argumente, unul mai neadevărat şi mai ridicol decât altul.

Primul argument, emoţionarea partidelor, generată de transferul unor dosare către Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii. În pri mul rând, dosarele realmente importante, cu privire la persoane aflate în funcţii-cheie, nu au fost şi nici nu vor fi vreodată predate. În al doilea rând, partidele n-au fost străbătute de nicio emoţie, din simplul motiv că n-au nevoie la vârful lor de persoane şantajabile de către serviciile secrete.

Al doilea argument, altă emoţie, şi asta tot a partidelor. Pricinuită de condamnarea comunismului. A doua iluzie prezidenţială. Raportul n-a emoţionat pe nimeni, cu excepţia câtorva scriitori găsiţi vinovaţi de a fi comis nişte producţii literare menite a-l proslăvi pe Nicolae Ceauşescu. Până şi acestora, luaţi cu treburile, emoţia le-a trecut repede.

Al treilea argument şi, poate, cel mai ridicol. Diverşi oameni importanţi au ajuns să se întâlnească cu procurorii. Şi dacă s-au întâlnit, ce? Ori că te întâlneşti cu procurorii în urma unei citaţii la Parchet, ori că te întâlneşti cu ei la cumpărături în piaţă e cam acelaşi lucru. Chiar dacă aceştia se străduiesc şi, în urma întâlnirilor întocmesc vreun dosar, nu se întâmplă nimic grav. Niciun dosar pe numele vreunui "important" nu a avut vreo consecinţă serioasă. Afară poate doar de tracasarea "importantului".

Nimic despre adevăratele motive ale tensiunilor politice, acelea care ţin în exclusivitate de ambiţiile nemăsurate ale preşedintelui-jucător Băsescu. Ambiţiei de a deveni preşedintele ţării, odată satisfăcută, i-a urmat aceea de a controla Executivul, Parlamentul, Serviciile de Informaţii, Justiţia şi Media. Oricine i s-a opus a devenit duşmanul său pe viaţă şi pe moarte. Pentru că, altfel, preşedintele Băsescu nu ştie să trăiască bine...