Cine se teme de arhiva SIPA?

Publicarea notelor şi informaţiilor aflate în arhiva fostului serviciu din Ministerul Justiţiei ar putea afecta imaginea multor magistraţi români. Moştenirea fostului Serviciu Independent

Publicarea notelor şi informaţiilor aflate în arhiva fostului serviciu din Ministerul Justiţiei ar putea afecta imaginea multor magistraţi români.

Moştenirea fostului Serviciu Independent de Protecţie şi Anticorupţie (SIPA) din Ministerul Justiţiei, o adevărată "bombă cu ceas" pentru judecători şi procurori, este din nou la ordinea zilei! Mulţi vor arhiva pentru a se folosi de ea, dar şi mai mulţi se tem de conţinutul dosarelor.

Prilej de dispută între CSM şi Ministerul de Justiţie, tonele de delaţiuni, cu şi despre puşcăriaşi şi magistraţi ar putea ajunge, în curând, în Arhivele Naţionale sau în arhivele operative ale Administraţiei Penitenciarelor şi ale serviciilor secrete. Asta doar dacă CSAT va aviza acest delicat transfer "top secret".

În ultimele zile, între corpul magistraţilor, prin CSM, pe de o parte, şi MJ, pe de altă parte, au avut loc schimburi de replici dure şi tranşante. Miza, una singură: "moştenirea SIPA". Cu toate suspiciunile şi întrebările care plutesc în jurul acestei adevărate "arhive-fantomă".

Magistraţii cer inventarierea dosarelor

Mai multe asociaţii ale magistraţilor, participante la întâlnirea profesională desfăşurată luni la sediul CSM au solicitat MJ, printr-o declaraţie comună, "să comunice de îndată procesul-verbal de inventariere a arhivei SIPA şi, eventual, procesul-verbal de distrugere a acesteia". De ce totuşi această nelinişte şi suspiciune în legătură cu arhiva unui serviciu care nu mai există?

"Participanţii la această întâlnire (n.r. - de la CSM) atenţionează că acest demers este imperios necesar în situaţia în care informaţiile existente în documentele aflate în această arhivă, ce-i vizează pe judecători şi procurori, ar fi putut fi obţinute cu nerespectarea legii, iar MJ nu a procedat la distrugerea lor", se mai spune în declaraţia comună. Ministerul Justiţiei a comunicat oficial că "a luat act de solicitarea reprezentanţilor asociaţiilor profesionale ale magistraţilor".

În comunicatul MJ se spunea, printre altele: "În rezolvarea cererilor formulate în conţinutul Declaraţiei Comune, adoptată la sfârşitul întâlnirii organizate la CSM, MJ înţelege şi aplică prevederile HG nr. 127 din 26 ianuarie 2006, care stabileşte modul în care va fi gestionat fondul arhivistic care a aparţinut fostei Direcţii Generale de Protecţie şi Anticorupţie (n.r. - DGPA, fostă SIPA) din subordinea MJ (…) Au fost inventariate arhivele şi documentele de lucru, care au fost predate, pe bază de protocol, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (…).

În momentul de faţă, o comisie stabilită prin ordin al ministrului justiţiei procedează la stabilirea destinaţiei fiecărui document din arhivă, pentru ca, apoi, pe baza avizului conform al CSAT, arhivele şi documentele să fie preluate, pe baza unor protocoale, de către Arhivele Naţionale sau alte instituţii din sistemul de apărare, siguranţă naţională şi ordine publică". Cu alte cuvinte, CSM nu o să vadă nicicând dosarele cu turnătorii despre magistraţi, pentru simplul fapt că o parte a ajuns deja în arhiva operativă a Direcţiei Penitenciarelor, iar restul va ajunge, cu avizul CSAT, la arhiva naţională sau în arhivele operative ale celorlalte servicii secrete. Pâinea şi cuţitul însă vor fi la CSAT.

Note informative gen "bârfe"

Cât este de mare arhiva SIPA? "Câteva mii de dosare, cam 4.000-5.000 a câte maximum 300 de pagini fiecare", conform unor surse avizate din MJ. În anul 2006, când SIPA s-a desfiinţat, arhiva a fost predată "la cheie", cu inventar cu tot, primei comisii conduse de judecătorul Cristian Dănileţ.

Anul trecut, magistratul Cristian Dănileţ declara că majoritatea documentelor sunt note informative, nesemnate, de genul bârfelor de pe holurile instanţelor, care, în cazul în care ar deveni publice, ar fi în măsură să compromită imaginea oricărui magistrat din România.

Tabloul complet al "pericolului SIPA" îl completează Viorica Costiniu (preşedinte a AMR), care spune că fişetele cu arhiva SIPA ar fi fost "sparte, într-o noapte, pe vremea ministrului Macovei, fiind nevoie de intervenţia Parchetului pentru constatarea unor posibile sustrageri de dosare". Aşadar o arhivă alandala. O bombă cu dosare şi delaţiuni scăpată de sub control.

"Ni s-a spus oficial că am fost ascultaţi"

"Pe vremea doamnei ministru Stănoiu ni s-a spus, oficial, că suntem ascultaţi", ne-a declarat judecătorul Viorica Costiniu (foto). Ea a adăugat că explicaţia acestor acţiuni era pentru a fi pregătiţi dacă cineva atenta la viaţa, integritatea şi independenţa magistraţilor.

Costiniu ne-a mai declarat că "nu este o temere propriu-zisă. Încă de la înfiinţarea acestei instituţii, de pe vremea domnului ministru Valeriu Stoica, modalităţile de culegere a informaţiilor care interesau atunci şi de care a profitat din plin ministrul Rodica Stănoiu ne-au pus pe gânduri.

În cursul diferitelor procese, persoane aflate în detenţie ne-au comunicat că, pentru un cartuş de ţigări şi un pachet de cafea, au fost puse să declare ce li se spunea despre un judecător sau un procuror. Chiar eu m-am confruntat cu un astfel de caz (…) Noi, magistraţii, avem tot mai mult sentimentul că modalităţile prin care au fost obţinute astfel de informaţii s-au făcut cu vădita încălcare a legii, iar asta presupune, pentru judecători şi procurori, eventuale posibilităţi de şantaj şi intimidare".