Predicţiile tehnologice ale următorilor cinci ani: Omul care „iese” din celular şi GPS-ul viitorului

Prietenii „imaginari" ar putea deveni realitate, nu numai pentru copiii de vârste fragede, ci şi pentru adulţi. Totodată, expresia „a te hrăni cu aer" ar putea dobândi, la rândul ei, aplicabilitate în viaţa de zi cu zi. Cel puţin aşa a preconizat compania mondială din domeniul IT - IBM, care a stabilit predicţiile tehnologice pentru următorii cinci ani. Printre acestea se numără apelul-hologramă sau conversaţia cu prietenul-

Anual, compania IBM prezintă dosarul „Five in Five", care cuprinde cinci predicţii tehnologice ce ar putea deveni realitate în următorii de cinci ani.

Citeşte şi:
Un inginer român, cel mai bun analist de piaţă pentru produsele Apple

FOTO/VIDEO: Naţionala Italiei are echipament realizat cu tehnologie "3D Motion"

Pentru perioada 2011-2015, organizaţia, care anul acesta împlineşte o sută de ani de la înfiinţare (16 iunie 1911, n.r.), a stabilit că cea mai mare probabilitate de a deveni realitate o au bateriile alimentate cu oxigen, apelul-hologramă 3D, SuperGPS-ul, dispozitivele portabile ale oamenilor (sau chiar „din" oameni) ce colectează şi transmit informaţii din mediul înconjurător, precum şi încălzirea sau răcirea temperaturii din interiorul clădirilor cu ajutorul căldurii emanate de calculatoare.

Nu sunt scenarii science-fiction, sunt predicţiile tehnologice ale IBM pentru următorii cinci ani.

De vorbă cu prietenul „imaginar"

Dacă o conversaţie telefonică tradiţională cu un prieten nu satisface nevoia de interacţiune cu persoana respectivă, un apel-hologramă va da, cu siguranţă, rezultate mai bune. IBM a anunţat că, în următorii cinci ani, prezentările 3D de tipul „avatarelor" din filme vor putea lua înfăţişarea prietenilor. Cu aceşti amici-hologramă vei putea purta discuţii în timp real. Cu cât avansează tehnologia 3D, camerele holografice devin, la rândul lor, mai sofisticate şi... mai mici, astfel încât vor ajunge să încapă în telefoanele mobile. Gestionarea fotografiilor, căutarea pe internet vor părea operaţiuni primitive, când interlocutorul tău va "ieşi" din celular, în timpul conversaţiei telefonice.

Interacţionare propriu-zisă în lumea virtuală a stârnit interesul cercetătorilor de câţiva ani buni. Capturile foto sau video vor avea o utilizare mai largă, preconizează IBM. Oamenii de ştiinţă, dar şi cei de rând, care vor imortaliza spaţiul înconjurător, vor putea lipi imaginile, construind astfel o reprezentare virtuală a peisajului. Ba mai mult, ei se vor putea plimba prin spaţiul creat artificial şi vor putea, chiar, modifica elementele componente sau structura acestuia, după bunul plac, dar fără implicaţii în lumea reală.

Baterii „hrănite cu aer"

Un moment în care îţi „moare" telefonul mobil sau laptopul, pentru că se consumă bacteria, va fi de domeniul trecutului, susţin cercetătorii IBM. În următorii cinci ani, evoluţia tehnologică va face ca bateriile să reziste de zece ori mai mult decât în prezent. Şi nu este vorba de vreo acţiune publicitară sau de-o pură reclamă, ci de o inovaţie despre care IBM preconizează că va fi accesibilă până în 2015.

În locul bateriilor grele litiu-ion folosite astăzi, oamenii de ştiinţă lucrează la tehnologia care va permite acumulatorilor să transforme oxigenul în energie. Dacă predicţia se adevereşte, bateriile vor deveni mult mai uşoare, mai puternice, se vor reîncărca „de la sine putere" şi vor alimenta orice dispozitiv electric, de la un produs electrocasnic, la un autoturism.

„Doar agită şi formează numărul"

Cercetătorii de la IBM consideră posibilă chiar şi eliminarea definitivă a bateriilor şi crearea dispozitivelor electrice „battery-free". Acestea se vor încărca prin „necrofagie energetică". De altfel, unele ceasuri de mână folosite astăzi nu necesită alimentare periodică pentru a funcţiona, ci se încarcă concomitent cu mişcările încheieturii. Această tehnică ar putea fi aplicată şi la alimentarea cu energie a telefoanelor mobile - „Doar agită şi formează numărul".

Omul va deveni un „senzor mergător"

De domeniul trecutului va ajunge şi o mare parte a staţiilor de colectare de date din mediul inconjurător, centralele sau construcţiile masive aglomerate cu maşinării alambicate. Locul lor va fi luat chiar de noi, oamenii.

„Un senzor mergător", astfel au definit specialiştii omul viitorului. Nu va fi nevoie de studii aprofundate în fizică pentru ca orice om să poată colecta date din mediul înconjurător. În următorii cinci ani, telefonul mobil, maşina, portofelul, chiar şi dinţii vor putea scruta natura dimprejur, transmiţând datele colectate persoanelor abilitate să le interpreteze şi să creeze, aproape în timp real, o imagine asupra mediului înconjurător.

„Cercetătorul civil"

Prin simpla deplasare în spaţiu, omul va putea contribui la lupta împotriva încălzirii globale, la salvarea unor specii de animale pe cale de dispariţie sau la urmărirea invaziei dăunătoare a anumitor plante, insecte sau a altor creaturi ce ameninţă ecosistemul. Omul de peste cinci ani va avea rolul „cercetătorului civil", prin implementarea unor inovaţii cunoscute deja de oamenii de ştiinţă.

Utilitatea tehnologiei ar putea fi dovedită chiar şi zilnic. Simpla observaţie a apariţiei timpurii a ţânţarilor, date legate de numărul lor, descoperirea unei surse de apă curgătoare care a secat la un moment dat - toate aceste chestiuni care sunt trecute, deseori, cu vederea vor fi înregistrate de senzorii existenţi asupra individului. Informaţiile vor fi expediate celor în măsură să le interpreteze şi să ia atitudine în cazul unor probleme de ecosistem.

„SuperGPS-ul" viitorului (apropiat)

Cum ar fi să te întorci de la serviciu cu maşina fără să pierzi minute în şir, uneori chiar ore, în trafic? IBM preconizează că acest ideal va fi atins în următorii cinci ani. Forma iniţială a dispozitivului există deja: GPS-ul. Însă funcţia sa informativă va fi puternic dezvoltată.

În baza datelor primite de la alţi senzori din trafic, fie că aceştia vizează maşina personală, telefonul mobil, laptopul, dinţii, fie altă parte a corpului uman ce dispune de un dispozitiv-colector de informaţii din mediul înconjurător, GPS-ul ultraperformant va prezenta şoferului situaţia detaliată a traficului rutier (şi nu numai) din locul în care se află până la destinaţia aleasă. Astfel, conducătorul auto va şti dacă (unde şi când) s-a produs un accident în zonă, numărul participanţilor la trafic, dar şi comportamentul acestora. Identificând direcţia celorlalţi şoferi, GPS-ul va afişa situaţia traficului rutier viitor şi va propune rute alternative pentru utilizator, evitând neplăcerile la care ar fi supus în lipsa aparatului. GPS-ul ultraperformant va transforma neprevăzutul de pe şosele în prevăzut.

Dar aplicabilitatea lui nu vizează numai traficul rutier. SuperGPS-ul va indica şi locurile libere dintr-o parcare, cele de pe alte mijloace de transport, precum trenul sau vaporul, lucrările de construcţii întreprinse într-o anume zonă, cele mai aglomerate zile ale săptămânii (sau ore ale zilei), dar şi starea vremii.

Temperatura aerului dintr-o clădire, reglată prin căldura emanată de computere

Ca ultimă predicţie tehnologică, IBM a revenit asupra chestiunii „energie-căldură". În principiu, orice eliberare de energie produce şi căldură, iar pierderea celei din urmă a determinat oamenii de ştiinţă să găsească modalităţi de valorificare a ei. Astfel şi-au îndreptat atenţia asupra calculatoarelor.

Cercetătorii încearcă să descopere procedee prin care căldura excesivă emanată de computerele din marile centre de date, spre exemplu, să fie folosită la încălzirea clădirii pe timp de iarnă sau la răcirea temperaturii cu aparatele de aer condiţionat, în anotimpului cald. Doar 50% din energia consumată de aceste centre se îndreaptă către răcirea aerului. Restul se pierde în atmosferă. Practic, tehnologiile viitoare dezvoltate de IBM vor permite colectarea şi recliclarea acestor „pierderi".

Şansele ca predicţia să devină realitatea, în scurt timp, sunt deopotrivă mari. Există deja un proiect-pilot în Elveţia, pentru care sunt folosite calculatoare dotate tehnologic cu dispozitive de reţinere a căldurii emise de computere. Oamenii de ştiinţă se aşteaptă să reducă emisiile de dioxid de carbon cu până la 30% pe an, fapt ce echivalează cu o reducere de 85% a amprentei de carbon, a cărei medie europeană este estimată la şapte tone de emisii personale pe an.