Viaţa pe Facebook

Obsedaţi de socializare

„Populaţia“ activă de pe Facebook a depăşit-o pe cea reală a Europei. Şi, recunoaştem sau nu, reţeaua de socializare a schimbat o generaţie care îşi ghidează viaţa după numărul de „like“-uri virtuale.

Dimineţile omului modern nu mai seamănă cu cele de acum câţiva ani. Ne trezim şi ne ducem spre duş, ne spălăm pe dinţi, luăm micul dejun şi bem o cafea. Între toate aceste activităţi de rutină, şi-a făcut loc un intrus: reţeaua de socializare. În drumul spre baie verificăm activitatea de pe Facebook din timpul nopţii.

Ziarul de la micul dejun a fost înlocuit cu permanenta verificare a contului de pe reţeaua socială sau cu plantarea de roşii în celebrul joc
FarmVille. Facebook a devenit mai mult decât o simplă oprire pe internet. Face legătura între toate activităţile zilei, distruge sporul la muncă şi mânâncă mai multe minute decât ne-am putea imagina. Potrivit unui studiu realizat în Statele Unite de compania de analiză pentru internet Nielsen, în medie, utilizatorii de peste Ocean au petrecut lunar 53,5 miliarde de minute pe Facebook.

Cei din Marea Britanie au petrecut fiecare peste 25 de minute la fiecare intrare pe reţeaua socială. De la schimbarea statusului, la verificarea fotografiilor postate de prieteni sau la citirea ştirilor, Facebook reprezintă o fereastră spre o lume virtuală care ne ocupă din ce în ce mai mult timp. Şi, în plus, cum altfel am fi putut ţine minte datele de naştere ale tuturor colegilor sau ne-am fi putut „spiona" colegii de liceu ori foştii iubiţi?

Totuşi, socializarea virtuală are şi o faţă ascunsă, deloc plăcută. Între paginile de Facebook se ascund dependenţe, depresii, angoase. Astfel, potrivit unui studiu al Universităţii Stony Brook (SUA), citat de site-ul cnet.com, utilizatorii tineri, în special fetele, riscă să dezvolte depresii din cauza reţelei sociale. Astfel, cu cât sunt mai active online, cu atât au tendinţa de a-şi împărtăşi mai multe detalii din experienţele amoroase, reuşite şi eşecuri. Acestea din urmă îşi prelungesc efectele din cauza împărtăşirii permanente ale acestora şi a constantei victimizări virtuale.

Pauze de socializat

Utilizatorii obişnuiţi deFacebook din România se înscriu în acelaşi tipar clasic. Nu recunosc că şi-ar petrece prea mult timp verificând ce mai fac cunoscuţii în mediul virtual, dar îşi dau seama că viaţa fără Facebook ar fi un chin. Este o adicţie asemănătoare fumatului. Aşa cum fumătorii spun că-şi controlează dependenţa şi că se pot lăsa oricând, cei care petrec mult timp pe reţelele sociale nu conştientizează în totalitate riscurile. Deoarece a devenit o activitate de rutină, verificarea profilului online este considerată o obişnuinţă, nu o dependenţă.

16% din utilizatorii români sunt adolescenţi cu vârste cuprinse între 13 şi 17 ani

Ioana Văcăraşu (22 de ani) este studentă în Bucureşti şi spune că şi-a făcut profilul de Facebook în urmă cu doi ani, când a intrat la facultate. „Încă din liceu mi-a spus o prietenă din Elveţia să-mi fac cont, dar atunci nu aveam pe nimeni care să folosească aşa ceva. Abia în anul I am decis să-mi fac profil", spune Ioana.

Astăzi, la doi ani distanţă, ziua tinerei este marcată de prezenţa pe reţeaua de socializare, indiferent de gradul de activitate. Studenta susţine că imediat ce ajunge acasă deschide laptopul şi face „opriri" obligatorii pe mail şi Facebook. Pe acesta din urmă îl lasă deschis în permanenţă, chiar dacă nu-l verifică mereu. „Când fac pauze şi ştiu că am pus ceva pe profil mă uit să văd reacţiile oamenilor. În rest mă uit la poze, observ cu ce se ocupă alţii, îi invidiez, mă motivează sau mă demotivează. Apoi urmăresc constant ce poze pun fotografii profesionişti pe care-i apreciez sau ascult muzica postată de anumite persoane care au aceleaşi gusturi ca şi mine", mărturiseşte fata.

Cunoştinţe, nu prieteni

Ioana a plecat la începutul lunii septembrie în Finlanda cu o bursă Erasmus, iar acum Facebook a devenit o nevoie mai practică decât era înainte. Ea susţine că abia acum simte dependenţa prin nevoia de a petrece zilnic minute bune verificând ce fac prietenii şi familia din România. În plus, reţeaua socială a ajutat-o să-şi găsească cunoştinţe pierdute de-a lungul timpului. „Îmi amintesc de oameni şi-i caut pe Facebook. Aşa mi-am descoperit o prietenă din clasa I, cu care nu am mai vorbit de atunci", încheie Ioana. Daniela (23 de ani), din Bucureşti, este la acelaşi grad al dependenţei de Facebook ca şi Ioana. În doar doi ani de activitate online, tânăra nu mai poate renunţa la prezenţa pe platforma de socializare. Zilnic, ea petrece aproximativ două sau trei ore online, având acelaşi obicei de a-şi lăsa Facebook-ul deschis în timp ce se ocupă de altceva. „Dacă nu am ce face, ajung să‑l verific o dată la 5-10 minute, poate apare ceva interesant şi-mi ocup timpul", spune Daniela.

Cu toate că nu poate fi considerată o dependentă de reţelele de socializare, fata se încadrează în tiparul utilizatorului intensiv de Facebook. „Cumva simt o lipsă când nu am acces. Creează dependenţă şi mă irită groaznic să vreau să ştiu ceva şi să nu pot utiliza internetul", susţine tânăra.  Deşi Mark Zuckerberg, creatorul fenomenului social mondial, afirma că Facebook este un instrument perfect pentru a lega noi prietenii şi a le susţine pe cele deja existente, utilizatorii consideră că o relaţie adevărată se poate lega cu greu pe internet.

Daniela recunoaşte că nu şi-a făcut prieteni, după ce i-a cunoscut exclusiv în mediul online, dar a strâns câţiva amici şi cunoştinţe cu care mai vorbeşte din când în când. Cu toate dezavantajele amintite, Facebook are un mare avantaj în lumea contemporană. „Dacă exişti în lumea virtuală, găseşti orice prieten din orice colţ al lumii acolo. Ai acces la informaţii şi comunicare în timp real şi ţii pasul cu tehnologia", încheie
Daniela.

"Când fac pauze şi ştiu că am pus ceva pe profil, mă uit să văd reacţiile oamenilor. În rest mă uit la poze, observ cu ce se ocupă alţii, îi invidiez, mă motivează sau mă demotivează.''
Ioana Văcăraşu studentă

Cum arată România virtuală?

Comparativ cu datele din restul Uniunii Europene, România nu se ridică la acelaşi nivel de folosire a internetului şi, implicit, a reţelelor sociale. Cu toate acestea, evoluţia este rapidă. La nivelul continentului, 70% din locuinţe au o conexiune la internet, conform celor mai recente date Eurostat. La nivel individual, 69% din locuitorii Europei folosesc internetul. România stă mai slab la acest capitol, doar 36% din populaţie utilizând internetul. Astfel, la nivelul ţării noastre, o cincime dintre locuitori  intră pe web în fiecare zi.

În ceea ce priveşte  Facebook, date recente publicate de serviciul de analiză  Facebrands spun că există 3,7 milioane de utilizatori  români ai reţelei sociale. Numărul pare mare, dar rata de creştere este şi mai impresionantă. La începutul anului existau în România 2,4 milioane de adepţi ai reţelei sociale, creşterea fiind de 54%.

Platforma socială a avut o creştere constantă de când a căpătat popularitate în România, singura scădere a numărului de utilizatori fiind între iulie şi septembrie 2010. Cu toate acestea, în aproape doi ani, numărul conturilor a crescut de aproape opt ori. Pentru că majoritatea utilizatorilor (90%) şi-au declarat oraşul de reşedinţă, analiza Facebrands a mai arătat că cei mai mulţi sunt din Bucureşti sau au reşedinţa în Capitală. În topul celor mai mari fani ai reţelei sociale se mai află marile centre universitare.

Mai mulţi utilizatori femei decât bărbaţi

Comunitatea românească de pe Facebook este împărţită echitabil între bărbaţi şi femei, cu un uşor avans pentru cele din urmă. Astfel, pe reţeaua socială sunt 50,13% femei. Tinerii între 18 şi 24 de ani sunt cei mai prezenţi, cu un procent de 33%, urmaţi de categoria 25-34 de ani, cu 31%. Îngrijorător este că cea de-a treia categorie este cea a copiilor cu vârste cuprinse între 13 şi 17 ani, care însumează 16%. Potrivit Facebrands, cei mai mulţi utilizatori persoanelor de pe Facebook sunt singure, aproximativ 34% - căsătoriţi, iar cei aflaţi într‑o relaţie deţin un procent de aproximativ 30%.

3,7 milioane de români au cont pe Facebook. Cei mai mulţi sunt din Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara şi Constanţa.

„Dacă vrei să mai fim prieteni, fă-ţi cont de Facebook!"

Reţelele sociale reprezintă modul nostru de convieţuire încă de la începuturile omenirii, consideră Alexandru-Brăduţ Ulmanu, jurnalist şi autorul volumului „Cartea Feţelor - Revoluţia Facebook în spaţiul social". Astfel, el susţine că tehnologia este doar o extensie a obiceiurilor normale ale oamenilor. „Socializarea este o nevoie. Avem însă nevoie neapărată şi de internet pentru a o satisface? Desigur că nu. Însă, atâta vreme cât internetul oferă posibilitatea de socializare, nu văd de ce nu ne-am folosi de el", este de părere Ulmanu.

Firea umană îşi formează dependenţe cu uşurinţă, indiferent de activitate, iar plăcerea şi viciul se contopesc pe neaşteptate. Specialiştii consideră că, în momentul în care reţelele sociale ne răpesc din timpul pe care l-am putea petrece mai cu folos sau în mod mai semnificativ făcând altceva, atunci ar trebui să reducem frecvenţa vizitelor virtuale. Cu toate acestea „realitatea este că în reţelele online facem aceleaşi lucruri ca în lumea offline: conversăm cu prietenii, vizionăm clipuri video, citim articole, facem cumpărături, ba chiar lucrăm. Atâta vreme cât reţelele sociale ne ajută în plan profesional şi personal, profilul nostru în media sociale ne este de folos", consideră Ulmanu.

Presiune socială

Dezvoltarea Facebook în România a venit pe fondul decăderii platformei hi5, deşi aceasta şi-a păstrat un număr impresionant de utilizatori în ţara noastră. Presiunea din partea prie­tenilor pentru crearea unui profil de Facebook a fost mare pentru unii utilizatori. „hi5 ajunsese să fie considerat ca fiind pentru persoane cu un nivel de educaţie mai scăzut, lucru în mare parte fals, pentru că cei mai mulţi utilizatori de acolo au ajuns să aibă rapid cont de Facebook. Apoi, evident, utilizatorii existenţi au început să facă prozelitism în numele Facebook, să-şi preseze prietenii şi cunoştinţele să intre în sistem", a conchis Brăduţ Ulmanu.

Tratată ca orice dependenţă

Psihologii care au avut pacienţi „bolnavi de Facebook" nu contestă utilitatea reţelei sociale, dar recomandă folosirea ei cu măsură. Psihologul Ioan Gotcă de la Centrul de Sănătate Mintală „Dr. Ghelerter"  din Iaşi s-a confruntat cu astfel de cazuri. „Accesarea Facebook-ului nu trebuie să ia locul altei activităţi, ci trebuie să-şi găsească rostul în program. Se acumulează o oboseală apăsătoare, duce la suprasolicitare şi apare disfuncţionalitatea", a declarat Gotcă pentru ziarul „Adevărul".  Pe lângă dependenţa de Facebook, apare şi cea de calculator. De cele mai multe ori, pacienţii apelează la psiholog refuzând însă diagnosticul de dependenţă de tehnologie. „Puţini recunosc că este din cauza internetului, alţii declară această dependenţă sub formă de depresie, surmenaj, insomnie, scăderea randamentului la muncă sau la şcoală", a mai spus psihologul.

Semnal: Un smartphone „de senzaţie"

HTC Sensation XE va fi disponibil în România după jumătatea acestei luni

Lansarea de săptămâna aceasta a „noului" telefon iPhone 4S i-a dezamăgit pe mulţi dintre fanii Apple. Dar pasionaţii de telefoane mobile au în vedere faptul că piaţa telefoanelor inteligente are de unde oferi şi alte modele performante. Anunţat luna trecută, HTC Sensation XE se adresează în special pasionaţilor de muzică, dar este un smartphone de top, depăşind telefonul lansat de Apple. Astfel, procesorul dual-core la 1,5 GHz este mai puternic decât cel de pe iPhone 4S, în timp ce camera foto de 8 megapixeli poate asigura fotografii la o calitate înaltă. Pentru cei care doresc să asculte muzică, HTC aduce tehnologia Beats Audio, fiind primul smartphone dotat cu această tehnologie. Bass‑ul a fost îmbunătăţit şi experienţa audio are mai multă claritate.

Deşi capacitatea de stocare este de doar 1 Gb, se pot ataşa carduri de memorie de până la 32 Gb, spaţiu suficient pentru muzica favorită. În plus, telefonul rulează pe un sistem de operare Android 2.3.4. Gingerbread. Poate cifrele nu spun multe, dar este unul din cele mai bune sisteme de operare Android. Iar pentru o experienţă îmbunătăţită a utilizatorului, HTC vrea să convingă cu autonomia bateriei, importantă pentru un telefon multimedia. Conform datelor producătorului, acumulatorul are o durată de viaţă de 520 de ore în stand-by şi 9 ore de convorbiri.

Toate acestea nu vin la un preţ mic, ci la aproximativ 550 de euro, sumă la care va fi comercializat doar în cazul unui abonament pe doi ani. Preţul poate fi principalul dezavantaj al noului HTC Sensation XE, deoarece Samsung şi Apple, cu Galaxy SII, respectiv iPhone 4S, oferă performanţe apropiate la un preţ mai mic. Noul aparat va fi disponibil în România după 15 octombrie.

HTC Sensation XE pe scurt

- Sistem Beats Audio, care oferă claritate muzicii ascultate
- Autonomie extrem de mare a bateriei, 9 ore de convoribiri
- Procesor dual-core, 1,5 GHz, pentru viteze impresionante
- Cameră foto de 8 megapixeli
- Ecran tactil, de 4,3 inchi
- Conectivitate wireless 3G, cu viteze de până la 14,4 megabiţi pe secundă
- Capacitate de stocare - 1 Gb, cu posibilitatea ataşării de carduri de memorie